PS. Sebastian Paşcanu spunea ca:„Trebuie să vă spun mai întâi că nu Biserica îi face pe sfinţi. Nu noi, Sinodul Bisericii, îi facem pe sfinţi. Ci pe sfinţi îi face Dumnezeu şi poporul. Dumnezeu – pentru că le recunoaşte sfinţenia lor şi poporul – pentru că păstrează în memoria sa faptele lor.Dar va veni şi vremea sutelor şi miilor de preoţi şi credincioşi care au fost închişi şi bătuţi pentru credinţa lor creştinească în închisorile comuniste…”

Si unde a curs sange de martir,unde parea ca intunericul a biruit, acum se inalta o biserica iar Crucea sta pe locul unde oaselor marturisitorilor au fost ingropate in fiecare palma de pamant,fara nume,fara nimic.I-a strans Dumnezeu la un loc pe toti ai Sai care au murit acolo pt credinta si neamul acesta.

Doamna Aspazia Otel Petrescu spunea,vorbind despre o carte dedicata memoriei acestor martiri ai neamului ca: ,,..... ne vorbeşte de un trecut ziditor de suflete şi de oamenii acestui trecut, călători statornici spre un ideal sfânt, pe care l-au slujit până la jertfă, şi care au făcut din noi un neam de durată, aspirant la înviere, mărturisitor de Ortodoxie, care nu este atât teologie şi cunoaştere, cât este trăire profundă în duh şi-n adevăr, şi anume: o iubire pe verticală faţă de Dumnezeu şi de cerurile Sale, şi pe orizontală, o iubire faţă de neam şi de ţară. Cartea aceasta înlătură dispreţul nătâng al unora care chiar şi pentru cele mai luminoase făpturi ale acestui neam şi ale acestui popor găsesc cuvinte de negare – ca să nu spun mai mult – şi stabileşte demnitatea în smerenie. Cum să nu iubeşti neamul care pune ca pecete pe trăirea sa credinţa primită de la strămoşi şi propria cenuşă?".

Tot dansa mai spunea despre perioada cat a fost chinuita in inchisorile comuniste:"Noi l-am intalnit pe Hristos, viu si adevarat, in varful foamei, al setei, al frigului, al singuratatii si al terorii de nedescris.".

Cred ca cele spuse se aplica si in cazul celor ce se vor construit acolo.Doamne ajuta!+