Citat:
În prealabil postat de Ekaterina
Foarte clar si lamuritor este raspunsul lui Mihailc. Personal mi-am dorit mult sa am un sot credincios si pentru asta o perioada insemnata de timp, am preferat sa astept. Intr-o discutie cu un amic, acesta mi-a spus ca ceea ce-mi doresc nu se regaseste in realitate, iar eu i-am spus sincer ca prefer sa nu ma casatoresc. Dupa ani buni de asteptare, am ajuns ca traiesc aceasta vorba: “Dumnezeu iti da ce iti doresti”. Nu fac parte din cei cu mare experinta de viata (nu vreau sa fac pe sfatuitoarea), insa iti scriu din suflet, cu dorinta sincera sa faci alegerea buna.
Am cunoscut fete credincioase, impodobite cu multe calitati: frumoase, calde, profunde, modeste, gospodine, care s-au pastrat fecioare pana la casatorie etc. Bineinteles ca trebuie sa te casatoresti cu fata pe care o iubesti, dar este important sa fie cu frica de Dumnezeu, de aici pleaca totul. Daca este credincioasa isi intelege altfel rolul de mama, de sotie, se raporteaza altfel la nasterea de prunci (un aspect f. important in viata de familie). O fata credincioasa doar teoretic (cu toate calitatile pe care le are), va avea o alta viziune asupra vietii si in special asupra casniciei.
|
Multumesc inca o data pentru raspuns,o sa incerc sa tin seama de toate sfaturile primite aici.
In ceea ce ma priveste pe mine sa nu duceti discutia la extrem,ca nu sufar,nu sunt disperat. Doar ca imi pun anumite semne de intrebare,atata tot. Mi se pare norma (si folositor) sa fac asta,cel putin asa consider. Si odata ce s-a deschis acest subiect,am zis sa "profit" putin de aceasta oportunitate de a comunica pe mult sensibila tema ce se discuta.