[quote=Annyta;447747]
2. O alta categorie de apropiati sunt prieteni/ cunoscuti care se intind cu cererile de imprumuturi sau de ajutor banesc. Acum eu inteleg ca e bine si crestineste sa ii ajutam pe cei in nevoi, dar am ajuns sa fiu stresata ca sunt sunata pentru ca persoana respectiva (sanatoasa, tanara, in putere) are nevoie de bani... Cat de mult suntem datori sa ii ajutam? Situatia asta dureaza de mai mult de un an de zile si ma simt pur si simplu folosita. De fapt m-am gandit sa pun punct unor imprumuturi (date) care isi tot prelungesc termenul de rambursare, dar sunt suparata, pentru ca ma simt manipulata. Daca eu nu as cere asemenea favoruri, poate nu ar trebui sa ma simt obligata sa raspund afirmativ la cererea de a da bani (cu imprumut sau de tot)... In plus nu mi se pare ca persoanele respective se roaga ele insele lui Dumnezeu pentru a le oferi o solutie, una dintre ele este genul care crede ca Dumnezeu este inima noastra si nu avem nevoie de biserica, de preoti, de ascultarea poruncilor lui Dumnezeu, ci are o gandire mai libera si proprie referitoare la Dumnezeu, increderea in sine, iubire etc.

QUOTE]

Adevarat este ca cel care caută găseşte! Am aflat într-o carte răspunsuri la întrebările mele de mai sus:

620. Î n t r e b a r e : Un mirean iubitor de Hristos a întrebat pe acelaşi Bătrîn: Dacă cineva cere cuiva să-i dăruiască ceva şi acela nu are, oare trebuie să se împrumute ca să-i poată da ?
R ă s p u n s : Dacă se cere cuiva să dea ceea ce nu are, osîndă nu are. Căci Apostolul Petru, rugat de unul să-I dea ceva de pomană, a zis: „Argint şi aur nu am" (Fapte. 3, 6). Şi nu s-a împrumutat ca să-i dea. Iar dacă cineva nu are decît ceea ce-i este de trebuinţă, nici atunci nu trebuie să cheltuiască ceea ce are, la întîmplare, ca să nu-I lipsească lui şi să se necăjească nesuportînd lipsa acelui lucru. Iar dacă cel căruia i se cere, îi spune celui ce-i cere: „Iartă-mă, nu am ce să-ţi dau", aceasta nu e o minciună, căci cel ce nu are decît ceea ce-i este de trebuinţă, nu are ce să dea altuia. Dar să spună celui ce cere: „Iartă-mă, că nu am decît ceea ce îmi este de trebuinţă". Gîndeşte-te la cele cinci fecioare, care rugate de celelalte sa le dea untdelemn pentru candelele lor, le-au spus: ,,Nu cumva sa nu ne ajungă nouă şi vouă" (Mt. 25, 9). Din partea sa, Apostolul Pavel spune Corintenilor: „Să fie prisosul vostru spre împlinirea lipsei altora" (II, Cor. 8, 14), dar şi: ,,Nu însă ca să fie altora uşurare, iar vouă necaz" (Ibid. 13).

621. Î n t r e b a r e : Lămureşte-mi, Părinte, ceea ce ai spus: ,,Dacă are cineva numai ceea ce-i este de trebuinţă, nu trebuie să le dea la nimereală, ca să nu ajungă la necaz". Cum poate ajunge să se necăjească pentru ceea ce a făcut el însuşi de bunăvoie ?
R ă s p u n s : Toate trebuie făcute cu dreapta socoteală. Iar dreapta socoteală sta în a lucra cineva după măsura sa. Aceasta dă şi asigurarea din partea gîndului că nu-l va tulbura după aceea. Dar a lucra peste puterea proprie înseamnă lipsă de dreapta socoteala, fie în facerea de bine, fie în altceva. Iar aceasta aduce după aceea pe cel ce a lucrat astfel, la tulburare şi la supărare. E bine şi foarte bine a da ca văduva aceea celui ce are nevoie (III, Împ. 17, 10-12). Acest lucru nu e rău. Dar cînd omul face ceva peste puterea lui, nu poate suporta. Iar Dumnezeu nu cere cele ce sînt peste putere.

624. Î n t r e b a r e : Dacă cineva răpit de pornirea facerii de bine cheltuieşte fără judecată cele de trebuinţă ale lui şi pe urmă îi pare rău, cum trebuie să se mîngîie, ca să nu fie copleşit de întristarea diavolească ?
R ă s p u n s : Se va dispretui pe sine mai întîi pentru lipsă de dreapta socoteală şi apoi îşi va ridica gîndul din întristare zîcînd: „Acum după ce le-am cheltuit pentru o faptă, puternic este Dumnezeu cel de oameni iubitor ca să aibă milă şi grijă de mine".

673. (V. 674) Î n t r e b a r e : Dar dacă datornicul meu e sărac şi eu la fel, nu păcătuiesc cerînd de la el suma, pentru nevoia mea ?
R ă s p u n s : Nu păcătuieşti, dar pe cît e cu putinţă e bine să nu necăjească cineva pe fratele său care nu e în stare să întoarcă.