[Illuminatu]

În prealabil postat de osutafaraunu

Dacă ne raportăm tot la Scriptură, termenii nu pot fi confundaţi. Dar aceasta e marea greşeală ce se face cu privire la termenii biblici: se confundă termenul cu corespondenţa lingvistică a unui termen similar evoluat în timp. Un alt exemplu tipic: prezbiter - preot.

Redau mai jos ceea ce ioanna a postat cu specificatia ca cei doi termeni nu se confunda deloc:
"în timp ce prin suflet (psyhin) se înţelege, în general, sediul afectelor, duhul (pneuma) este partea superioară, fină, a acestuia, capabilă de a se pune în contact cu Sfântul Duh şi de a-I deveni sălaş."
Cu alte cuvinte, sufletul "imbraca" duhul.

În prealabil postat de osutafaraunu

Acest lucru nu l-ai explicat încă, de unde reiese că cele două acţiuni sunt succesive? Doar pentru că poziţia lor în această frază stufoasă este în această ordine?

Nu numai prin asta, ci mai ales prin:
"omorât în trup, dar viu făcut în duh, întru care [duh] pogorându-Se..."
Vezi ca omorat a fost in trup, dar viu in duh.
Este imposibil sa nu observi urmarea fireasca a vierii in duh dupa ce a fos omorat in trup.

În prealabil postat de osutafaraunu

Tocmai de aceea e absurdă interpretarea care zice că predicarea a avut loc în timpul celor 3 zile cât a stat Hristos în mormânt. De asemenea, reiese din ce zici încă o neconcordanţă (pare-mi-se a 4-a): Cum putea Hristos să propovăduiască mântuirea/salvarea (în virtutea morţii şi învierii Sale) din moment ce El încă nu înviase?Aceasta bineînţeles în cadrul teologiei ortodoxe, căci din p.d.v. al teologiei adventiste e posibil (toţi drepţii Vechiului Testament sunt mântuiţi în virtutea morţii şi învierii Sale, chiar dacă acestea urmau să aibă loc peste secole).
Ideea salvării prin învierea lui Hristos este amintită chiar în versetele următoare (20+21) cu aplicaţie la cei 8 din arcă şi cei care sunt botezaţi.

Tocmai aici imi persista inca curiozitatea cum dreptii vechiului testament, in conceptie adventista, sunt mantuiti inaintea Mortii si Invierii lui Hristos?
Nu exista riscul sa relativizam aceste evenimente si sa atribuim harul lor mantuitor inainte ca acestea sa aiba loc?
Aici eu cred ca trebuie sa ai o foarte mare grija!!!
Pentru ca asta inseamna ca savarsirea fizica a acestor acte mantuitoare are o valoare relativa.
Mantuirea celor 8 din arca inseamna aici izbavirea lor din potop, salvarea vietilor lor de la moartea potopului, prin credinta. Care sunt sigur ca li s-a considerat ca neprihanire.
Dar nicidecum mantuirea lor absoluta din moarte.

În prealabil postat de osutafaraunu

Foarte subţire argumentul! De parcă ceilalţi morţi sunt ieşiţi de sub controlul lui Dumnezeu... Nu Dumnezeu e Cel care hotăreşte zilele fiecărui om?

Atunci ce rost mai are miscarea adventista pentru sanatate, daca oricum si cel care mananca colesteroliceste are zilele "numarate"?
Exista, totusi, o diferenta intre moartea accidentala - in cazul nostru, prin potop - si moartea naturala, plina de zile, cu timp suficient sa constientizezi maretia si mila lui Dumnezeu.
Cei care au murit in potop vor putea indrazni sa se apere la judecata invocand motivul ca nu le-a fost lasat timp suficient - adica pana la moartea lor naturala - sa se pocaiasca.
Vezi, la un moment dat in constiinta fiecarui om apare prezenta mortii, insa moartea de batranete este, intr-un anumit fel, "fireasca". Asta spre deosebire de moartea "inainte de vreme".

În prealabil postat de osutafaraunu

De dragul acestui argument ai fi în stare să răstorni toată teologia ortodoxă? Până acum îmi tot spuneaţi că momentul Învierii e cel mai important moment (în special pe topicul despre sfinţirea duminicii), acum s-a schimbat centrul de greutate? Nu era mai logic să se coboare în Iad doar după ce a înviat, ducându-le vestea cea bună a posibilităţii învierii lor prin Învierea Domnului- "începătură" a învierii tuturor?

Iisus Hristos a murit pentru pacatele oamenilor si a inviat ca incepatura a invierii si transformarii noastre, adica a scoaterii noastre din patima cea pacatoasa.
Spune-mi, tu cum te-ai simti daca cineva ti-ar spune: pacatele iti sunt iertate, dar de moarte nu te pot scapa? Vei muri iertat, dar nu vei mai invia.
Nu exista nici un centru de greutate, nu este Moartea Mantuitorului mai importanta decat Invierea Sa si invers. Amandoua aceste evenimente au rolurile lor aproape inseparabile, dar distincte. Insa noi ne bucuram mai mult de Inviere pentru ca e o sarbatoare plina de speranta si lumina.
Noi cantam: "Salta acum si te bucura Sioane! Iara tu, curata Nascatoare de Dumenzeu, veseleste-te întru Învierea Celui nascut al tau."
E o impreuna bucurie cu cea care L-a primit pe Domnul in pantecele ei si care, la Inviere s-a bucurat caci si-a vazut Fiul in viata din nou.