Exista multi duhovnici care nu impun un anumit numar de rugaciuni si metanii, dar nici nu le interzic... Ne lasa sa ne incercam puterile duhovnicesti si chiar ravna. Ne lasa sa ne rugam atat cat simtim, ca sa nu facem nimic din obligatie, ci totul cu dragoste.

Unor astfel de duhovnici le cerem binecuvantare sa facem anumite nevointe, sa citim din Ceaslov, din Psaltire, acatiste, sa postim mai mult etc.

In general nu e bine sa lasam cale celui rau sa se interpuna intre noi si duhovnic. Ne rugam pentru el. Ne rugam ca prin duhovnic sa ne vorbeasca insusi Dumnezeu si sa ne ajute sa luptam cu pacatele noastre mari si mici. Sa ai totdeauna notate pacatele si chiar intrebari, ca sa vada din partea ta o dorinta sincera de a inainta duhovniceste.

Daca exista cu adevarat motive intemeiate, ceri binecuvantare sa mergi la alt duhovnic. Asta dupa ce te-ai interesat cat de cat si te-ai asigurat ca e o decizie corecta. Cerceteaza, totusi, daca nu e vorba de o simpla ispita. E bine ca duhovnicul sa stie exact ce te framanta. El nu se supara daca-i spui deschis ce simti si ce doresti si chiar ce gandesti despre el. Uneori putem avea ganduri inspirate de diavol si noi credem ca sunt ale noastre. ( A se citi Razboiul gandurilor de Nicodim Aghioritul.) E o ispita sa crezi ca abuzezi de duhovnic daca-i spui exact ce te framanta. Incearca si spune-i si-l vei lovi intre coarne pe necuratul care-ti inspira astfel de ganduri.

Daca simti nevoia unui duhovnic mai exigent, roaga-te si-l vei gasi. Imi aduc aminte ca am citit o carte despre Sfantul Ioan de Valaam. La el venea uneori o femeie cu viata sfanta si-i cerea sfaturi. Cele mai importante probleme duhovnicesti, randuiala de rugaciune si ispitele le discuta cu Sfantul Ioan. In rest, pentru pacate obisnuite se spovedea in satul ei.
Sper ca ti-am dat o sugestie. Pentru sfaturi mai importante, nu e rau sa mergi si la parinti mai incercati duhovniceste. Ca si la medici.