Citat:
Īn prealabil postat de fallen
De fapt trupul si sufletul sunt cam indivizibile.
Daca trupul sufera de foame, frig, singurate, nedreptati si persecutii din partea semenilor, automat si sufletul sufera de deznadejde si ajunge chiar sa huleasca impotriva lui Dumnezeu.
Insa daca ne e cald si bine, avem casa si ograda plina de roade si de copii, atunci ii multumim lui Dumnezeu, nu?
|
Nu stiu daca ai dreptate. Ideea este ca trupul ar trebui sa fie robul sufletului si nu invers.
Daca ne gandim la pustnici sau mucenici, vom vedea ca prima ta afirmatie este contrazisa (foamea, frigul, persecutiile... nu duc automat la deznadejde si hula). Iar daca ne gandim la cei bogati, care vor intra in imparatia cerurilor la fel de greu precum camila prin urechea acului, rezulta ca nici a doua afirmatie nu e chiar corecta. Cred ca sunt destui oameni care nu stiu sa-i multumeasca lui Dumnezeu pentru ceea ce au, fiind convisi ca este meritul lor personal.