[osutafaraunu]

În prealabil postat de stireana

Şi-n plus, veniţi cu biblia voastră de mucări, cu sensurile strâmbate şi literele întortocheate "chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o - să fie anatema!" (Gal. 1-8). Înşiruirea aia de odioşenii nu-i litera Bibliei, e o cărţulie de-a voastră plină de înşelătorii lingvistice, că-n har şi-n duh mai greu să-nşelaţi pe cineva care-i stâlp îngropat în pămîntul ortodoxiei.


"48. Căci, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile." (Luca 1:48) Ce spui tu acolo nu există, nu scrie-n Biblie vorbăria aia fără rost (neamurile îmi vor spune fericită etc).

Las deoparte intenţiile vădit injurioase ale doamnei nervoase şi vreau să mă ocup strict de aspectul "tehnic" al problemei reclamate.

1. Versiunea Cornilescu nu este "biblia voastră" (a neoprotestanţilor), căci la data traducerii ei, autorul era ortodox şi încă călugăr ortodox!
2. Sensul verbului [μακαρίζω] = a numi ori a considera fericit, binecuvântat, norocos; aici în forma [μακαριούσίν] este: vor gândi despre mine că sunt fericită şi onorată. Lia a dat glas unui gând asemănător la naşterea lui Aşer (vezi Facerea 30,13). Sensul acesta a fost prins şi de dl. Bădiliţă (tot ortodox la data traducerii Bibliei) în recenta versiune românească:

"pentru că a privit la starea smerită a sclavei Sale! Iată că de acum încolo, toate generaţiile mă vor considera fericită" (Luca 1,48 - versiunea N.T.R.)

Iată deci că "bibia noastră" nu e deloc "înşiruire de odioşenii" şi nu e doar "litera Bibliei", dar şi spiritul ei.