[vsovivi]

În prealabil postat de stefan florin

din nou ai gresit! Domnitorii improprietareau soldatii victoriosi pentru ca tot pamantul tarii erau al lor. La ei se aplica formula: Statul (tara X) sunt eu! A existat vre-un rege in tara nostra care a zis vreodata: Romania sunt eu? De unde sa dea regele pamant in numele lui soldatilor victoriosi? Detinea el pamantul pe care l-au primit soldatii sau tara? Se vede ca nu ai auzit de formula : Tara v-a fi recunoscatoare! Tu insa ai modificat formula si ai transformat-o in: regele v-a fi recunoscator. Doamne ajuta!

Dacă zici tu atunci precis am greşit că doar dai şi explicaţia şi demonstraţia... are rost să te contrazic?

Problema e alta, vouă vă este frică să aveţi părerea de sine în slujba adevărului ci vă puneţi bine în mod politicianist cu tartorii gLumii.

De exemplu a zis Şova pe tembeliziuni că în România nu a existat Holocaust şi apoi când au sărit pătimaşii jurnalişti a dat-o la întors... şi aşa se vede ce fel de demnitate au toţi politicienii de carton, toţi cei ce se închină sultanului roşu care s-a lepădat de Dumnezeu, ei n-au curajul propriei opinii, şi de frică şi laşitate îşi schimbă părerea cât ai clipi dar nu pentru că pricep Adevărul însuşindu-şi greşala şi îndreptarea ci aplică politica cea uşuratică a oportuniştilor gen Bantonescu şi Pontaju... nişte oportunişti fără demnitate însă cu o mândrie a neumilinţei în timp ce slujesc toate urâciunile istoriei adică minteresu' poartă fesu', ăla roşu că e mai mulţi, câtă frunză şi iarbă.

Acuma se pune problema dacă în România a fost Holocaust sau nu, şi unii din start cred că da aplicând logica bunului simţ care e complet greşită oricât ar părea ea de plauzibilă.

Să vedem care sunt argumentele pro:

1. În Germania nazistă se aplica soluţia de a băga toţi evreii la muncă forţată în lagăre căci ei nu participau la război, neştiind nimeni ce se făcea în ascuns în acele lagăre: experienţe pe oameni, gazare, holocaust, ucideri, înfometări până la moarte, bătăi, chinuri amarnice...

2. În Ungaria şi în Ardealul de Nord era politica de a-i strânge pe evrei, poloneşi, ţigani, cetăţeni fără acte şi a-i deporta spre Germania, Austria sau Polonia unde existau lagăre de concentrare.

3. Din toate teritoriile ocupate: Franţa, Polonia, Cehoslovacia... se făcea la fel, se căutau evreii şi erau strânşi şi îmbarcaţi spre lagărele de muncă. Nimeni nu ştia că defapt sunt lagăre de exterminare.

4. În România acelor vremi era la putere un guvern legionar care avea girul lui Hitler şi partea cuzistă şi de când Sima preluase conducerea au devenit naţionalişti antisemiţi.

5. România avea tratat cu Germania de participare comună la războiul din răsărit, pentru noi de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei iar pentru Germania de cotropire a Rusiei sovietice.

6. La muzeele Holocaustului şi în mărturiile unor familii evreieşti se arată: poze cu trenuri CFR pline cu evrei, şi se poverstesc persecuţiile sau uciderile sau devastările caselor sau magazinelor evreieşti.

Din aceste lucruri, dacă eşti naiv şi credul şi te bazezi pe logica bunului simţ tragi concluzia că da, în România s-a făcut la fel ca în toate ţările ocupate sau aliate cu Germania.

Însă pentru a fi cinstiţi trebuie să ascultăm şi argumentele care disculpă România şi regimul acelor vremi sau o bagă mai rău:

1. Regele Carol al II-lea a ordonat jandarmeriei să se apere de legionari şi le-a permis să deschidă foc fără protocoale dacă e cazul pentru a fi confruntările corecte , căci legionarii făceau atentate diversioniste ca să acceadă la putere prin tacticile pragmatice ale lui Sima care preluase comanda mişcării legionare.

2. După ce Carol al II-lea a fost alungat din ţară lăsându-l pe Mihai pe tron fără prerogative şi fără putere, România era condusă de Antonescu şi de un guvern legionar.

3. Antonescu în România asemenea furerului luase hotărârea ca evreii să lucreze în beneficiul societăţii câteva ore pe zi fiind obligaţi să se adune şi să lucreze gratis ca deţinuţii, nimeni însă nu era deportat sau băgat în lagăr ci seara sau la sfârşitul săptămânii se întorcea acasă.

4. Pentru că România îşi apăra cetăţenii di n toată lumea indiferent de naţionalitate, mulţi evrei reveneau în ţară şi unii emigrau din Ardealul de nord sau din Polonia sau din toată Europa în România căci era singurul loc unde aveau siguranţa că pot scăpa de nazişti mult mai uşor.

5. Pogromul antievreiesc de la Iaşi se datorează atacurilor armate ale partizanilor evrei cantonaţi la Iaşi căci acolo se strânseseră din toată lumea şi nu aveau acte, sau din pricina atentatelor legionare provocatoare asupra armatei germane cantonate acolo. Nemţii văzând că sunt atacaţi şi ucişi soldaţi au trecut la represalii, căci fuseseră ucişi ca şi crime de război nu pe front soldaţi sau gradaţi din armata lor. Au preluat controlul jandarmeriilor şi împreună cu poliţiile aservite lor au trecut la interogatorii, schingiuri ca să mărturisească şi să predea criminalii şi dacă nu atunci au trecut la răzbunări şi depopulare a zonei. Se spune că au murit 60.000 de oameni sau 12.000 însă în evidenţe e vorba cam de 1.200 morţi. Au fost luaţi de pe stradă, din case, interogaţi şi toţi posibilii combatanţi sau antinazişti au fost îmbarcaţi în trenuri spre a fi scoşi din acea zonă ca să se evite incidentele, au fost închişi în vagoane şi au murit acolo în timp ce trenurile mergeau între Iaşi şi graniţa de nord şi înapoi. Aceste masacre au fost oprite de către Antonescu atunci când a cerut comandantului german să înceteze crimele şi represaliile asupra populaţiei civile sub ameninţarea că va părăsi comanda frontului de est şi că generalul neamţ v-a răspunde înaintea furerului.

6. Pogromul antievreiesc din Bucureşti, s-a petrecut pentru că legionarii conduşi de Sima simţindu-se trădaţi de furer care l-a preferat pe Antonescu din motive pragmatice au încercat să-l dea jos de la putere pe Antonescu, însă el a pus armata şi tunurile pe ei şi majoritatea legionarilor au trebuit să părăsească apoi guvernarea şi România. Atunci se devastau casele şi magazinele evreilor şi mulţi evrei au suferit în Bucureşti în acele zile.

7. În Basarabia şi Bucovina, populaţiile aduse de Stalin ca să repopuleze zonele de unde românii fuseseră deportaţi, au atacat armata română şi germană cantonată acolo făcând crime de război. Era zonă fără statut, era zonă sub jurisdicţia armatei germane şi nu a statului Român, deci fiecare făcea ce vroia iar acolo mărturiile ne spun că soldaţii şi comandanţi românii au mers şi au ucis fără milă foarte mulţi oameni care ascundeau partizani, au înnebunit pe moment şi ucideau fără discernământ, până când a intervenit Antonescu şi atunci s-a adoptat deportarea lor peste Nistru.

8. Antonescu avea soluţia deportării ţiganilor peste Nistru în satele şi zonele părăsite şi depopulate ca ei să-şi formeze o ţară a lor acolo.

9. Prin România treceau trenuri cu prizonieri partizani sau evrei aduşi din Bulgaria, Grecia sau Serbia care erau sub jurisdicţia armatei germane sau armata germană avea strânşi proprii lor prizonieri de pe teritoriul României şi erau îmbarcaţi în trenuri cu însemnele CFR.

10. După intervenţia Reginei şi a mamei vitrege a lui Antonescu, cea care l-a crescut şi fiind evreică sfida soluţiile antisemite din România, Antonescu a acceptat să înceteze persecuţiile antievreieşti făcute de ochii furerului, să dea acte româneşti tuturor celor ce se adăposteau în România şi le-a dat posibilitatea chiar să fugă pe mare, însă unele vapoare pline cu evrei au fost scufundate de submarinele ruseşti, sau germane sau engleze.

Acestea fiind faptele istorice se vede clar că în România nu a existat un holocaust dirijat de stat şi de politică adică strângerea vicleană a evreilor şi uciderea lor în ascuns prin muncă şi înfometare sau gazare sau prin experienţe pe oameni pentru cuceririle ştiinţei, ci din păcate a fost ceva mult mai cumplit:

Miliţia, sau poliţia sau jandarmeria a fost obedientă cu armatele naziste şi fasciste sau cu armata română scăpată de sub control, care a permis astfel uciderile şi schingiurile populaţiei necombatante şi devastările locuinţelor şi bunurilor şi prăvăliilor evreilor căci erau consideraţi de partea partizanilor sau de partea exploatatorilor străini.

Deci această obedienţă făcută pe faţă şi aceste interogatorii şi ucideri fără dreptate şi această cârdăşie între justiţie, poliţie, jandarmerie şi armatele naziste sunt mult mai pasibile de oprobiul public şi de a fi condamnate de istorie decât holocaustul mondial.