Citat:
În prealabil postat de Marius22
Imnografia Triodului, parca mai invederat decat imnografia Octoihului, cea a Penticostarului si cea cuprinsa in Mineie, este mai aproape de realitatea noastra existentiala. De aceea ne regasim parca mai usor intru ea. Nu toti avem virtutile sfintilor, insa toti am cunoscut indepartarea de Dumnezeu prin pacat si nevoia izbavirii de povara pacatului.
Daca celelalte sunt "glas de bucurie", "doxologie", imnografia triodului este mai mult un "oftat prelung". Este glasul de tanguire si plangere al neamului omenesc cazut in pacat, un strigat mai mult sau mai putin infundat catre Mantuitorul.
|
Frumoase și corecte observații!
Triodul pare să fie ecoul extins al gândurilor fiului risipitor ajuns în situația de a se hrăni din aceeași troacă cu patimile sale, visând la bunăstarea (virtuțiile) slugilor Tatălui.
Un manual de instalare definitivă în matanoia și modul de viață pe care-l generează.