[cristiboss56]

In Manastirea de maici Intrarea in Biserica a Maicii Domnului din orasul Ivanovo, inca din ziua deschiderii bisericii, in 1989, unul dintre preotii slujitori a iesit, dupa vecernie, in amvon si a raspuns la intrebari despre Dumnezeu, credinta, suflet si mantuire.De cele mai multe ori aceste raspunsuri erau date de duhovnicul manastirii, parintele Ambrozie.Iata unele dintre acestea care ii vor ajuta pe crestini sa-si raspunda la propriile intrebari si sa devina - ceea ce este cel mai important - crestini practicanti.(Nota ed.Sophia)

Ce inseamna cuvintele "chipul si asemanarea lui Dumnezeu"?

Atunci cand omul studiaza la scoala sau la facultate, nu primeste neaparat educatie.El acumuleaza notiuni despre lumea inconjuratoare si despre cum trebuie sa traiasca in societate .Educatia o primeste omul atunci cand in sufletul lui apare chipul lui Dumnezeu; atunci cand este nu numai om cu instincte animalice, ci unul care poarta chipul lui Dumnezeu.Un astfel de om este greu de gasit printre oameni.Nu in zadar mergea Diogene ziua prin oras cu lumanarea aprinsa si le raspundea celor care-l intrebau despre aceasta curiozitate:"Caut omul!"
Iata, de exemplu, o icoana a Mantuitorului!Aceasta se intuneca odata cu trecerea anilor.Nu i se mai vede chipul.Restauratorul incepe incet, cu atentie, sa o curete, iar atunci cand o va aduce intr-o stare corespunzatoare, curatind-o de praf si murdarie, va vedea chipul lui Dumnezeu.Astfel si omul trebuie sa-si curete sufletul cu multa atentie si truda.Abia atunci va aparea chipul lui Dumnezeu in sufletul sau.Asemanarea cu Dumnezeu trebuie sa se realizeze in toate cele duhovnicesti. Domnul spune:"Fiti...desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este!"(Matei 5, 48).In aceasta desavarsire omul nu are limite, adica se poate imbunatati continuu.Sufletul omului poate primi de la Dumnezeu o multime de talanti, numai ca acestia trebuie descoperiti.
Omul poate invia mortii cu ajutorul crucii si al cuvintelor, poate stinge orice foc si vindeca orice boala.Trebuie doar sa nu se indoiasca.Apostolul Petru, vazandu-L pe Hristos mergand pe apa, a strigat:"...porunceste sa vin la Tina...!"Hristos i-a spus:"Vino!" Si Petru a mers pe valuri.Dar cand s-a apropiat de el un val mare, Petru s-a speriat si, pierzandu-si credinta, a inceput sa se afunde.Hristos l-a luat de mana, spunandu-i:"Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?"(Matei 14, 28, 31).Astfel traim si noi in marea vietii de zi cu zi.Spre noi se indreapta continuu valurile necazurilor si ale problemelor.Parca totul e in regula in viata noastra, ne merge bine, dar atunci cand avem greutati incepem sa ne pierdem credinta, nu mai speram in ajutorul lui Dumnezeu.Uitam ca toate sunt de la Domnul si ca El stie ce ne este de folos.Atunci cand omul are credinta adevarata, macar cat un graunte de mustar, dupa cum spune Domnul, poate zice unui munte sa se mute.
Atunci cand greutatile ne apasa trebuie sa ne amintim de Domnul si chiar sa ne dorim mai multe necazuri.Aceasta dorinta va alunga durerea necazului mic pe care il avem si sufletul va avea pace.
Ratiunea noastra este netrupeasca, la fel si duhurile rele.Acestea se apropie de noi si ne indeamna cu ganduri necurate sa pacatuim.Daca ne dam batuti, atunci duhurile rele vin si salasluiesc in noi;incepem sa fim plictisiti, sa tanjim dupa bine, sa ne revoltam, sa fim indignati.Dar de unde vine asta?Nici macar nu putem raspunde la aceasta intrebare acum, deoarece ne lasam prea mult in seama simturilor, amagite de porniri rele.Acestea trebuie indepartate mai intai.Trebuie sa avem intotdeauna la indemana armele date de Mantuitorul.Inchinati-va cu semnul crucii si diavolul va disparea imediat.daca va napadeste tristetea si disperarea, tineti minte ca Dumnezeu este Iubire si ca are mila cat un ocean intreg.Pacatele noastre sunt asemenea unui pumn de nisip.Daca vei arunca acest nisip in ocean, oceanul nu se va revarsa nicidecum.Astfel trebuie sa avem nadejde in mila Domnului, Care ne-a pregatit Imparatia Sa, ne iubeste si ne mantuieste.In orice situatie sa tineti minte ca, daca Domnul a inceput sa ne mantuiasca, nu va inceta sa faca mereu acest lucru.Trebuie doar sa-I iesim in intampinare si sa nu deznadajduim.Aveti speranta in mantuire si Domnul nu va va parasi.
daca suntem mandri si incepem sa ne inaltam, sa ne amintim de cuvintele Sfantului Siluan Athonitul:"Tine mintea in iad si nu deznadajdui!".Aceste cuvinte i-au venit in minte atunci cand L-a vazut pe Dumnezeu.Ele inseamna ca trebuie sa ne consideram mai rai decat orice faptura, dar sa nu deznadajduim, ci sa speram in mantuire.Sfintii Parinti ne sfatuiesc sa urmam "calea de mijloc": sa nu mergem rapid in sus si nici sa nu ne lasam in jos.Cel mai important lucru pentru cel ce se mantieste este sa-si educe omul interior.Trebuie sa ne straduim a descoperi chipul lui Dumnezeu din sufletul nostru.
Atunci cand vedem oameni goi din punct de vedere duhovnicesc, simtim ca nici inlauntrul lor si nici alaturi de ei nu exista Dumnezeu.Acestia nu lucreaza spre slava lui Dumnezeu, ci spre slava lor proprie: se ingrijesc de cele lumesti, de putere, de slava, de laude, de succes si de pantecele lor.Primavara sunt multe flori in copaci, dar cate din acestea nu au inflorit oare in van ?Nu toate florile vor aduce roade, si chiar si roadele coapte pot cadea, daca nu au suficienta hrana din pom.
Sa luam, de exemplu, o fata care nu-L cunoaste pe Domnul si nu traieste dupa legile Lui.Ea va pune pe primul loc trupul, creandu-i toate conditiile: se va ruja, se va farda, isi va face coafura pentru a-i ispiti pe cei din jur.Se va parfuma, va imbraca o rochie atat de scurta de parca n-ar exista, va arata tot ce are.Aceste actiuni ale ei ne spun ca este saraca, pustie din punct de vedere sufletesc.Si fata tinde sa compenseze aceasta saracie prin cele exterioare.
Am intalnit si oameni nu prea frumosi la prima vedere.Dar cand ajungi sa-i cunosti mai bine, vezi ca inlauntru sunt plini de har si dragoste pentru toti.Ei sunt foarte buni.Infatisarea lor lumeasca dispare imediat ce se incred in Hristos si merg pe calea Lui.In acestia vedem omul launtric: acesta este chipul lui Dumnezeu.
Si noi trebuie sa facem la fel:sa fim buni, curati si sfinti.Atunci exteriorul nostru va fi tot asa.Daca un boboc de floare se vestejeste imediat deupa ce a inflorit, ce banuim ca s-a intamplat? Nu a fost udat.Atunci cand i se toarna apa la radacina isi revine imediat.Domnul i-a creat pe toti frumosi, dar cand o persoana tanara incepe sa poarte kilograme de vopsea pe ea inseamna ca harul ii lipseste, nu se roaga, nu are viata duhovniceasca.Patimile si pacatele sting totul in om si il pustiesc, acesta simtindu-se nevoit sa se infrumuseteze exterior.El pierde chipul si asemanarea lui Dumnezeu, devenind trupesc, animalic sau, mai bine zis,
un cadavru viu.(din, Indrumar crestin pentru vremurile de azi)