Citat:
În prealabil postat de VladCat
De acord cu tine in ceea ce priveste constientizarea permanenta a starii de pacatosenie, dar Ioan Gura de Aur in omilia la Matei, ori Isaac Sirul in „cuvinte pt singuratici”, sau chiar Dimitrie din Rostov intr-un cuvant despre pocainta, vorbesc totusi despre amintirea pacatelor. Ioan Gura de Aur chiar recomanda ca acest lucru sa se petreaca in fiecare seara inainte de rugaciune.....in locurile pe care le-am pomenit ei nu se refera la amintirea starii de pacatosenie ci la amintirea propriu-zisa a pacatelor....
|
Iti amintesti pacatele pentru a-ti induce starea de smerenie si de pocainta,apoi incepi rugaciunea(pornind de la acesta stare),iar in cadrul rugaciunii excluzi orice gand,ramai doar cu starea ,fara gandul la ea.
Deci faci o spovedanie personala,apoi incepi rugaciunea ,curatat fiind...
Pot sa fac o analogie: Asa cum dupa spovedania la preot ,te simti mai in putere ,si ca ai scapat de o povara,asa este si dupa amintirea pacatelor.,rugaciunea curge mai usor.