Citat:
În prealabil postat de ovidiu b.
Mai multa rabdare cu propii copii nu ar strica. Pai daca nu ai rabdare tu ca parinte cu copii tai, cine o sa aiba mai incolo? Imi vin in minte cuvintele "Fa pace in sufletul tau si multi isi vor gasi linistea langa tine". Asadar nu putem cere copiilor ceea ce noi nu facem.  |
Ai copii?
In general cei fara copiii nu prea inteleg cum vine treaba..
Cand te pui la rugaciune copilul isi aduce aminte ca ii este sete (sau are alte nevoi), ca nu mai stie unde a pus cartea favorita, ca vine ziua lui x si trebuie sa deseneze o felicitare, ii vine sa se scarpine, ii vine sa rupa un colt din cartea de rugaciuni sau sa deseneze ceva pe ea, ii se pare ca icoana nu sta dreapta (si o "indreapta" pana cade), isi roade o unghie, vrea sa vada cate pagini mai am de citit (sau cate pagini are cartea).. Etc etc..
Cel mic prinde ocazia sa faca ceva ce nu are voie cat timp mama nu e atenta (aud uneori scartaitul unui scaun impins in bucatarie pana un locul unde vrea el sa ajunga sus undeva..).. Evident trebuie sa intrerup rugaciunea.
Cine are copii, stie.