"Americanii de la Exxon*Mo*bil speră ca alături de Petrom, cea mai mare companie din România, să poată intra în clubul select al firmelor care scot "aur negru" de la mari adâncimi prin lucrările pe care le fac în perimetrul Neptun din Marea Neagră.
Chevron va fora anul viitor pri*ma sondă în căutarea gazelor de șist din Româ*nia, cel mai în vogă com*bus*tibil al momentului. De reușita acestor companii depinde însă nu numai profitul lor, ci și inde*pendența energetică a României, care în lipsa unor noi descoperiri riscă să ră*mână fară petrol și gaze în maximum
15 ani.
"Unul dintre motivele pentru care am venit în România este progresul teh*nologiei. Când mi-am început eu cariera, nu se putea săpa la adâncimi mai mari de 200 de metri. Acum se poate merge la peste 3.000 de metri. Costurile sunt enorme, riscurile pe măsură, dar trebuie să înțelegem că vremurile petrolului ușor accesibil au trecut", spune Ian Fischer, directorul general al ExxonMobil Exploration and Production Romania Ltd.
Americanii s-au asociat încă din 2008 cu Petrom pentru explorarea peri*me*trului Neptun din Marea Neagră, cos*turile, dar și câștigurile urmând să fie îm*părțite în mod egal între cele două firme.
Investițiile mari acum încep
Într-o primă fază, cele două companii au realizat lucrările de seis*mică 3D prin care se face o radiografie a adâncurilor în căutarea posibilelor pungi de petrol și gaze. Aceste pungi arată ca niște cocoașe, ca niște pahare întoarse, dar este foarte posibil ca ele să fie și goale.
De aceea, pentru a vedea dacă se ascunde sau nu ceva în ele, se trece la o nouă fază a procesului de explorare și anume la săparea unor sonde. Prima astfel de sondă făcută vreodată în România la mari adâncimi în Marea Neagră ar urma să fie realizată până la sfârșitul acestui an - începutul lui 2012.
"Investițiile mari abia acum încep", a mai spus Fisher.
Dacă până acum cele două com*pa*nii au investit câteva milioane de dolari, de acum înainte sumele se vor măsura în sute de milioane sau chiar miliarde de dolari.
Un monstru marin de un miliard de dolari în Marea Neagră
Pentru forarea primei sonde de ex*plo*rare, ExxonMobil va aduce în peri*me*trul Neptun un vapor special făcut pen*tru Marea Neagră, a cărui con*struc*ție a costat un miliard de dolari, Deepwater Champion. Acest mosntru ma*rin are o lungime de 229 de metri.
"Este un vas special pentru Marea Nea*gră care a costat un miliard de do*lari. Pentru a fora o sondă, costurile zil*nice ajung la un milion de dolari, iar du*rata realizării unei astfel de unități este de circa 100 de zile. Deci, se ajunge la su*me de o sută de milioane de dolari și este foarte posibil ca prima sondă săpată să fie goală. Șansele de a găsi ceva sunt de sub 30%, iar pentru ca zăcământul să fie și comercial șansele sunt și mai mici. Nu este cum vedeți în filme. Sapi o groa*pă și țâșnește petrolul din ea", a mai spus reprezentantul ExxonMobil.
Potrivit acestuia, dacă Marea Nea*gră se va dovedi un experiment de suc*ces, ar putea dura chiar și până la 10 ani dezvoltarea completă a zăcământului.
Gazul de șist, vedeta energiei
Însă nu doar potențialul Mării Ne*gre a atras companiile străine de petrol și gaze în România, o țară brăz*da*tă de cău*tătorii de "aur negru" de mai bi*ne de 150 de ani. Gazul de șist este no*ul com*bus*tibil vedetă al momentului și, apa*rent, România ar avea potențial și în această zonă. Gazele de șist sunt gaze obiș**nuite, dar care sunt captate în struc*turi geolo*gi*ce foarte dificil de accesat și ne*cesită niște tehnologii speciale pentru extragere.
Potrivit unui articol publicat recent de Wall Street Journal, gazele de șist au fost un element care a schimbat tendin*țe, astfel că după investiții de 250 mld. do*lari, 23% din producția de gaze a SUA vine acum din roci situate la mii de metri sub pământ. Americanii cred însă că și Europa ascunde rezerve im*por*tan*te de gaze de șist, iar România apare din nou pe rada*rul petroliștilor de peste Ocean. Che*vron, de exemplu, chiar de la anul va săpa prima sondă în încercarea de a des*coperi această rezervă.
La Bârlad, prima sondă
"Operațiunile noastre se concen*trea*ză în două zone: Bârlad și Do*bro*gea. Prima sondă de explorare va fi să*pată la Bârlad în a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea", a spus Thomas Holst, country manager pentru România în cadrul Chevron Upstream Europe.
Holst nu a precizat însă la cât se vor ridica aceste investiții. Chevron a depus în iulie 2010 oferte câștigătoare pentru trei perimetre din sud-estul României cu o suprafață totală de 2.700 de kilometri pătrați. Firma mai are dreptul de a explora pe un perimetru la Bârlad, în toate perimetrele Chevron fiind inte*re*sată de potențialul de gaze de șist.
Fără descoperiri noi, petrolul va fi doar o amintire
Aceste noi zone în care se orien*tează companiile petroliere reprezintă și singurele care mai pot contribui la independența energetică a României, în absența unor noi descoperiri rezervele actuale dovedite de petrol și gaze urmând să se epuizeze în circa 15 ani.
"Producția de petrol este în scă*dere, nivelul fiind de circa 4 milioane de tone anual. Consumul de produse ra*finate este însă dublu, iar aici Ro*mânia înregistrează cea mai puternică depen*den*ță de importuri. Pentru petrol, rezer*vele sigure ne mai ajung 15 ani", a spus Alexandru Pătruți, pre*ședintele Agen*ției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).
La gaze naturale, dependența de importuri este mai redusă, de circa 20%, dar rezervele sigure mai ajung numai pentru 10 ani. "Pentru petrol, speranțele se în*dreap*tă spre explorarea zonele de mari adâncimi offshore și spre creșterea gra*du*lui de recuperare prin progresul teh*no*logic. Perspecti*vele pentru gaze sunt mai încuraja*toa*re. Din nou Marea Nea*gră și ex*plorările la adâncimi sunt opor*tu*nitățile. Cu siguranță perioada de ex*plo*rare va crește la gaze, dar spe*ran*țele se îndreaptă spre marile adân*cimi", a conchis Pătruți.
Pe de altă parte, rezervele de huilă sunt suficiente pentru următorii 260 de ani, iar cele de lignit pentru 115 ani, dar cu toate acestea cărbunii continuă să fie o "cenușăreasă" a mineritului, in*ves*ti*to*rii străini nefiind deocamdată inte*resați de acest segment.
O problemă gravă de mediu?
În ciuda impactului pozitiv pe care descoperirea unor rezerve de gaze de șist l-ar putea avea asupra balanței energetice a României, problemele de mediu pe care exploatarea acestei resurse le ridică sunt uriașe. "Un subiect extrem de delicat este impactul asupra mediului", a subliniat Alexandru Pătruți, președintele ANRM.
Problema este că aceste gaze sunt scoase la suprafață prin injectarea unor cantități semnificative de apă cu nisip la adâncimi mari pentru a fractura rocile în care sunt captive, putând fi atacate rezervele de apă. România, de exemplu, este un real rezervor cu apă minerală al Europei, aici fiind concentrate 60% din rezervele regiunii, după cum arată unele studii.
"Gazul de șist european este cel mai probabil mult mai costisitor de dezvoltat (în comparație cu SUA - n. red.). Densitatea populației din Europa nu ajută, ținând cont de numărul mare de sonde care trebuie săpate și care cer mult teren. În mod cert, perspectivele s-ar îmbunătăți dacă prețul gazelor ar crește, dar sunt puțini cei care cred că se vor scumpi atât de mult încât gazul de șist să devină profitabil. Între timp, gazul de șist se confruntă cu opoziția activiștilor de mediu care se tem că procesul de extracție ar putea dăuna rezervelor de apă", se arată într-un articol publicat de Wall Street Journal.
http://www.zf.ro/companii/batalia-pe...n-2012-8909404 "
