[eeaotly]

Nu ştiu dacă experienţa mea îţi va fi de folos, dar cred că măcar te va ajuta să-ţi faci o idee despre cum ai putea proceda. Fireşte, cel mai simplu şi mai la îndemână lucru ar fi să alegi ca sfânt protector pe Maica Domnului ori pe Iisus Hristos, dar bănuiesc că ştiai deja acest lucru, şi, dacă ai cerut un sfânt protector înseamnă că vrei să mai "particularizezi" cumva lucrurile.

Ei bine, cam aşa eram eu acum câţiva ani, când, pentru prima dată mi-am pus întrebarea care-i sfântul meu, dacă e, cum s-o alege, etc. Mi se spusese că numele meu vine de la Cristos, şi ca atare, că-l am patron pe Şeful-cel-mare, ca să zic aşa. Prin urmare, nu prea mi-am bătut capul cu sfinţii, exceptându-i pe cei mai populari, precum şi pe atât de îndrăgitul "Moş Nicolae".

Dintre aceşti sfinţi populari de care vorbeam, mi-a plăcut întotdeauna de Sf. Gheorghe. A fost aşa, un quelque chose la el care m-a atras încă din copilărie. Odată am şi mâncat o bătaie cruntă din cauză că am pus întrebări legate Sf Gheorghe, întrebări pe care adulţii le-au interpretat ca fiind ofensatoare - voiam să ştiu dacă Sf. Gheorghe este patronul sau fratele de cruce al lui Făt Frumos în lupta împotriva răului. După bătaia aia am ajuns la concluzia că oamenii mari "au o problemă" cu religia şi mi-am păstrat întrebările pentru mine. În schimb, am păstrat afinitatea pentru sfântul acesta, a cărui icoană mi se pare extrem de interesantă. Mă refer la reprezentarea clasică, ecvestră.

Dar să n-o mai lungesc mult. Destul că, acum câţiva ani, pe când mă frământau întrebările acestea legate de sfântul ocrotitor, stăteam eu şi mă uitam la icoana lui Sf. Gheorghe meditând de zor şi cu toată seriozitatea: "Dacă stau să mă gândesc bine, dintre toţi sfinţii, acesta mi-a plăcut cel mai mult, mi s-a părut întotdeauna cel mai interesant, ba am şi mâncat bătaie pentru el. Nu ştiu ce a făcut la viaţa lui, dar icoana lui este plină de semnificaţii. Oare, el să fie patronul meu?". Şi am stat aşa, cred că vreo oră gândindu-mă...

A doua zi s-a întâmplat un lucru foarte interesant. Câteva persoane care mă cunoşteau bine, atunci când m-au văzut pe stradă, în loc să mi se adreseze cu numele meu, m-au strigat Georgiana! Au fost trei cazuri într-o singură zi. Peste vreo săptămână, seara, am petrecut iarăsi cam un ceas în faţa icoanei cu aceleaşi întrebări în minte. A doua zi, mi s-a întâmplat acelaşi lucru - un prieten mi-a spus Georgiana.

Georgiana fiind un nume care se trage de la Gheorghe, am tras concluzia că acesta era un fel de răspuns. La urma urmei, coincidenţa era prea mare, iar oamenii aceia habar nu aveau ce gândeam eu. Nu mă cheamă Georgiana, nu sunt născută în ziua când e prăznuit Sf. Gheorghe, nu am pe nimeni în familie cu numele acesta, nu am nimic în comun cu el. Pur şi simplu, mi-a plăcut mie în copilărie. Atât.

Un alt caz. Anul trecut mă rugam odată pentru o persoană foarte dragă mie, şi am avut curiozitatea să aflu care este sfântul ocrotitor al acelei persoane. Bănuiala mea era că sfântul acela trebuie să fie Sf. Ioan Botezătorul (pentru că e născut într-una din zilele dedicate acelui sfânt), dar voiam să ştiu dacă mai este altcineva, voiam să ştiu cui să mă rog pentru binele acelei persoane. Am avut această întrebare în gând atunci când am ajuns în faţa icoanei sfântului Ioan Botezătorul. La scurt timp, m-am întâlnit la biserică cu o prietenă care mi-a dăruit o cărticică - acatist al unei sfinte. Aşa vrusese ea, să-mi facă un cadou. Când deschid eu cărticica, primul lucru pe care îmi cade privirea este data prăznuirii sfintei - exact data de naştere a persoanei pentru care mă rugasem! Prietena mea habar n-avea de asta, şi când i-am arătat, mi-a zis că trebuie să fie un semn. Acuma, ce semn, nu ştiu. Poate însemna că sunt primite rugăciunile, ori că aceea e sfânta care-l ocroteşte, nu ştiu, cert e, că e!

Dacă aceasta te ajută cu ceva, mă bucur.