Am văzut, cândva, 2 copilaşi de 3-4 ani, certându-se; imediat, însă, s-au împăcat şi au început să se joace şi să râdă, uitând cu totul de cearta dinainte, care, de altfel, fusese cu totul lipsită de răutate, câci nu aveau aşa ceva. Şi atunci am înţeles ce a vrut să spună Domnul prin cuvintele: „Până nu veţi fi precum copiii nu veţi intra în Împărăţia cerurilor”; inimile lor păstrează curăţia, seninătatea, bucuria primordială. Mai târziu, când cresc, cad în lume... din păcate.