Saracia cu duhul nu este cuantificabila. Nu o masuram in cifre si unitati de masura (precum saracia materiala). Saracia cu duhul este o dimensiune a sufletului care arata instrainarea de cele ale lumii.
Un asemenea om, mai intai de toate, este sarac in pacate si patimi. Tocmai aceasta saracie il deschide primirii darurilor dumnezeiesti. De aceea, putem spune ca omul sarac cu duhul este mai "bogat" decat toti bogatii lumii. Comoara sa nu este din lumea aceasta, este insasi Imparatia fagaduita de Mantuitorul.
Pacat insa ca saracia cu duhul nu este nici cea mai des intalnita si nici cea mai dorita forma de saracie in lumea aceasta. Eu insumi ii fericesc, alaturi de Mantuitorul, in Liturghie, pe cei saraci cu duhul, dar niciodata nu cer cu toata inima aceasta "saracie" de la El.
|