Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu
Mulțumesc (vezi că linkul nu funcționează).
" Păziți deci ziua de odihnă, căci ea este sfântă pentru voi. Cel ce o va întina, acela va fi omorât; tot cel ce va face într-însa vreo lucrare, sufletul acela va fi stârpit din poporul Meu;" ( Ieșirea 31,14 - versiunea Sinodală)
Mulțumesc încă o dată, deoarece mi-ai furnizat un argument în plus că sufletul este persoana și că el poate fi omorât, respectiv stârpit. Adio, suflet " nemuritor"! 
Termenul în original într-adevăr este nephesh (suflet) și acolo unde spune că va fi omorât există o repetiție, deci hotărât că va fi omorât! Ai aici linkul.
Ți-am spus că e o expresie specific ebraică, (intraductibilă), dacă vrei un fel de "a fost trecut în cartea de memorii a Istoriei Neamului".
Chiar și traducerea Septuaginta folosește aceeași expresie. Iată cum explică expresia autorii Septuagintei de la Polirom:
" "s-a adăugat" sau "a fost adăugat poporului său": expresie devenită clasică pentru obștescul sfârșit. Pentru omul tradițional moartea nu este un act solitar, ci obștesc, solidar: prin moarte omul "este adăugat" unei entități colective." (Septuaginta, Polirom 2004, vol.I p.100)
http://www.jewishencyclopedia.com/articles/13563-sheol |
Da am vazut si eu acum ca link-ul nu functioneaza.Nu conteaza ce desemneaza acolo sufletul ( acelasi cuvant inseamna si sange la un moment dat ) eu am vrut sa-ti arat ca unii sant "adaugati poporului" si altii sant exclusi din popor.Trebuie sa fie ceva mai mult aici decat "obstescul sfarsit " .Ar fi fost asa daca nu ar fi existat si partea cealalta ,cei care nu sant socotiti ca facand parte din popor.
Cat priveste partea cu sufletul nemuritor chiar nu te inteleg.In opinia mea te faci de ras.Cine a sustinut vreodata ca Dumnezeu nu poate distruge un suflet ? (Dincolo de faptul ca acolo sufletul descrie omul ,e cum s-ar spune la noi : "Capul plecat sabia nu-l taie " si tu intelegi ca omul e un cap ).
Te-am intrebat despre Sheol pentru ca eu gasisem chestia asta in Enciclopedia aia :
As long as the soul was conceived to be merely a breath ("nefesh"; "neshamah"; comp. "anima"), and inseparably connected, if not identified, with the life-blood (Gen. ix. 4, comp. iv. 11; Lev. xvii. 11;
see Soul), no real substance could be ascribed to it.
As soon as the spirit or breath of God ("nishmat" or "ruaḥ ḥayyim"), which was believed
to keep body and soul together, both in man and in beast (Gen. ii. 7, vi. 17, vii. 22; Job xxvii. 3), is taken away (Ps. cxlvi. 4) or returns to God (Eccl. xii. 7; Job xxxiv. 14),
the soul goes down to Sheol or Hades, there to lead a shadowy existence without life and consciousness.
Deci in opinia asta suflarea de viata tine trupul si sufletul impreuna iar sufletul e cel ce se duce in Sheol unde existenta lui e inconstienta.
http://www.jewishencyclopedia.com/articles/8092-immortality-of-the-soul