Eu m-am referit sctrict la pronuntia acelei invocatii!
Cand este vorba de o adresare catre EL, ar trebui sa constientizam ce spunem si cui ne adresam! Sigur, intai de toate, ce conteaza in fata lui este vocea inimii, adica iubirea care insoteste cuvintele. Dar , prin faptul ca se pronunta asa, stalcit, nu stiu cati copii, adolescenti, dar si oameni maturi, mai pot intelege ce inseamna,si constientiza ca invoca Mila lui Dumnezeu, deci se adreseaza direct Lui, si atunci il rostesc mecaninc, fara participare launtrica care se cuvine!
Nu constientizam noi crestinii , in totalitatea sensului si profunzimii spirituale a unui cuvant, nici macar ale noastre cuvinte, ca sa si participam launtric cum se cuvine,deci sa si traim cuvintele. Sau mai bine zis nu cunoastem duhul ce ne anima limba cand rostim unele cuvinte.