a împlini mai înseamnă și „a plini” și poate traducerea asta e cea care trebuia folosită în loc de „a împlini” (așa cum spunea și părintele Mihail Stanciu, din păcate, s-a pragmatizat și limba pe care o folosim la traducerea Sfintei Scripturi)

Despre această „plinire” cred că vorbește și Apostolul la Romani 10, 4 atunci când spune „sfârșit”. Faptul că puteau fi poligami, după mintea mea, nu e decât una din multele „nepliniri” ale Legii care reflectau „neplinirea” ei esențială care era însăși natura Legii. Dar acum, slavă lui Hristos pentru toate, Legea e plinită și nouă nu ne rămâne decât să Îl rugăm neîncetat să ne transforme prin această Lege.