Lore, nu stiu daca ai dreptate.
Toti prietenii copilului meu sarbatoresc azi hannukah (dar au si brad!).
Poate sa o ia ca o discriminare, poate ca simte neplacut diferenta.
Dar trebuie sa invete de mic ca nu traim in turma. Pentru fiecare actiune exista un "de ce".
Exista lucruri solide (familia, dragostea si grija parintilor) si exista lucruri iluzorii. Nu-mi place sa se bucure de iluzii.
Si asa eu ma simt ne-onesta in toata minciuna asta cu Mos Craciun, cu bunica si matusa care au "vorbit" cu mosul pt niste cadouri pe care si le dorea copilul etc...
As prefera de zeci de ori sa spun "uite, acesta este cadou de la bunici" pt ca vreau sa stie ca bunicii il iubesc si se gandesc la el, decat sa bag un "Mos" nevazut in ecuatie.
Citat:
În prealabil postat de lore86
Bradul a fost un element nelipsit din copilaria mea. Cand zic copilarie ma gandesc la vacanta la tara, la pascutul vacilor, la scaldat, la portocale, la brad.
Nu vad o problema in a impodobi sau in a nu impodobi bradul.
Dar vad o problema in inversunarea de a se convinge reciproc ca e bine sa impodobesti bradul versus problema taierii unui pom pe care il pastrezi in casa 2 saptamani.
Copilaria e legata de imparatia cerurilor, datorita curatiei copiiilor. Iar printre bucuriile copilariei se numara si bradul.
Poti sa-i impuni copilului ideile tale si sa il privezi de brad. Dar il ranesti. Ptr ca toti au, numai el nu ca asa zice mami ca nu e bine. Consider ca aceasta exagerare in cele spirituale poate avea influnte dintre cele mai nefaste asupra vietii copilului. Daca acum te asculta supus, ca tu esti seful, mai tarziu se va satura de extremismul asta si chiar il va respinge, dispretui.
Mi-e teama de extreme, incerc sa le evit. in general sunt deschisa catre lucruri/situatii pana cand incalca invatatura Bisericii. Or eu personal, nu vad in brad un dusman al invataturii lui Hristos.
|