Citat:
În prealabil postat de glykys
Problema este una de perceptie. Tu zici ca aceia care fac brad sunt copii, prosti, nerealisti... Daca noi vedem in asta o bucurie, una chiar duhovniceasca, ce ai tu cu asta?
|
Nu te critic,nu m-ai inteles. Sincer marturisesc ca am amintiri minunate legate de bradul ce Craciun,e un lucru foarte frumos impodobitul,cadourile gasite sub el,masa de Craciun impreuna cu familia... Insa la mine au disparut toate astea. Vroiam sa subliniez ca nu mai prezinta nicio atractie pt. mine,in sensul ca nu este o prioritate. Am alte probleme,ganduri ce ma cuprind,am o lupta de dus cu viata,credeti ca mai imi arde sa impodobesc bradul? Sa fiu si eu linistit,fara griji,la casa mea,cu familia mea,atunci sunt convins ca o sa gasesc cea mai mare bucurie in acest simbol al Craciunului,insa pana atunci... imi pare rau,nu am incotro. Am altele pe cap.
1. Nu am chef sa impodobesc un brad,timp pierdut inutil.
2. Si daca l-as impodobi ar fi dificil de pastrat,am o pisica in apartament si s-ar urca iar in el ca ultima oara cand am avut.
3. Insasi ideea de a taia un pom care creste atat de greu pentru o presupusa bucurie de 2 saptamani mi se pare total aiurea...
4. Cadouri oricum nu primesc.
5. Masa de Craciun nu am cu cine lua,doar eu cu doi bieti bunici...
6. Convingerea ca bradul nu are nicio legatura cu crestinismul,sarbatorim nasterea Domnului pana la urma.
7. Alte lucruri care le-as mai putea enumera...
Deci sincer nu am nicio tragere de inima la brad,ma preocupa alte lucruri. Si cum am spus,pe majoritatea tinerilor ii intereseaza cu totul altceva,nicidecum un pom impodobit. Suntem in 2012 (aproape),sunt alte lucruri mai "cool" in care isi pot gasi bucuria si "linistea" sufleteasca...