Subiectul a mai fost abordat, inclusiv recent. Spre exemplu, în topicul "EENS". Am văzut acolo că principiul "în afara Bisericii nu există mântuire":
-este materie dogmatică (adevăr revelat)
-este susținut de numeroși Sfinți Părinți, de mulți Papi și Concilii, încă de la începutul misiunii Bisericii și până astăzi.
Pe de altă parte, nu există unanimitate asupra răspunsului la întrebarea: "Ce înseamnă exact: să fii în afara Bisericii ?". Poate că lectura acestui capitol dintr-o lucrare teologică vă va ajuta în înțelegerea răspunsurilor care se pot da acestei întrebări:
http://www.ewtn.com/library/THEOLOGY/SPIRCATH.HTM#10
Acuma, din punct de vedere practic, eu, în locul dv, mi-aș pune întrebarea: "Nu cumva sunt eu în afara Bisericii ?" (a Bisericii Ortodoxe, se înțelege, în cazul dv). Oare eu cad sub vreo anatemă ? Oare îmi ascult și îmi urmez arhiereii rânduiți de Dumnezeu și văd în ei pe cei care în mod sigur conduc sufletul meu spre mântuire ? Oare nu cumva (să nu fie !) am făcut un păcat atât de grav încât m-ar face să nu fiu nici măcar mădular bolnav al Bisericii, ci să fiu în afara ei ? Îl servesc eu pe Cristos ca pe un Stăpân și Dumnezeu ? Dacă nu, la ce mi-ar folosi că sunt
in Ecclesia, dacă voi fi damnat, bineștiind că semnul de neșters al Botezului este spre mântuirea și onoarea drepților, dar spre mai mare rușine și pedeapsă a păcătoșilor ? Îl hrănesc ei pe Isus când este flămând, îl caut când este bolnav ? Mi-am luat eu crucea mea (care este aceea ?) și Îl urmez ?