Motto: ,,,,Ci iata legamantul pe care-l voi face cu casa lui Israel dupa zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea inauntrul lor, o voi scrie in inima lor; si Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu."(Ieremia 31:33).

Citeam undeva,textul contine doua parafrazari dintre care una este dupa un articol al profesorului John N.Oswalt, faptul ca in ziua de azi oamenii sunt educati,obisnuiti,sa traiasca in termenii unei gratificari imediate.Adica vor rasplata si rezultatul pe loc.Un lucru este extrem de gresit perceput:oamenii se asteapta ca ceea ce a fost initiat prin noi sa fie terminat in timpul nostru iar noi sa fim prin preajma pentru a vedea rezultatele.Nu ne place deloc cand EL decide sa continue lucrarea prin alta persoana,sau si mai rau pentru iluziile noastre,printr-o alta generatie.Dar de multe ori Dumnezeu asa lucreaza,cand iti descopera ceva o face in tiparul a ceea ce s-a intimplat inainte ca tu sa intri in scena.EL i-a spus lui Moise:,,Eu sunt Dumnezeul tatalui tau, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov."(Exod 3:6).Dumnezeu facuse anumite promisiuni stramosilor lui Moise cu mult inainte si acum era timpul ca Moise sa-si ocupe locul in planul lui Dumnezeu.Cand accepti ca esti mic intr-un lant faptic mult mai mare te simti umilit,dar odata ce Moise a inteles acest lucru a putut sa se imbine in ceva mai mare decat el: ,,asa ca nici cel ce sadeste, nici cel ce uda nu sunt nimic; ci Dumnezeu, care face sa creasca. Cel ce sadeste si cel ce uda sunt totuna; si fiecare isi va lua rasplata dupa osteneala lui."(I Corinteni 3:7-8).Cu toate acestea lui Moise,bunului Sau slujitor, Dumnezeu i-a spus ,,Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui si vei fi adaugat la poporul tau, dupa cum Aaron, fratele tau, a murit pe muntele Hor si a fost adaugat la poporul lui, pentru ca ati pacatuit impotriva Mea in mijlocul copiilor lui Israel, langa apele Meriba, la Cades, in pustiul Tin, si nu M-ati sfintit in mijlocul copiilor lui Israel."(Deut 32:50-51).Si asa s-a intimplat atunci,,Moise, robul Domnului, a murit acolo, in tara Moabului, dupa porunca Domnului."(Deut 34:5)insa urma,undeva peste timp,urma teofania de pe Muntele Tabor,cum cineva asa frumos spunea: ,, in acelasi timp o Invierea anticipata si o Parusie prefigurata".

Daca intrebi un om in ziua de azi ce inseamna sa-l iubesti pe Dumnezeu din inima,iti va spune,cu sinceritate,ca inseamna sa-l iubesti cu dragoste,cu bucurie,sa te rogi Lui.Sunt mai multe locuri in Vechiul Testament unde adjectivul ,,şalem"descrie inima unei persone.In ebraica notiunea de ,,inima"este un termen atotcuprinzator.Desi desemneaza sentimentele acesta nu este sensul sau primordial.Se refera la totalitatea formata din puterea de discernamant,emotii,vointa si motivatii.Inima nu este in primul rand un centru al emotiilor,acestea fiind localizate in intestine si ficat,conform vechilor evrei.,,Inima"in conceptia lor era centrul de comanda al intregii personalitati,spre diferenta de abordarea greaca unde,din ce stiu,nu includea functia gandirii si luarii deciziilor.Pana la urma ce inseamna ca o persoana face ceva ,,cu toata inima"(leb salem)?

In primul rand persoana nu este impartita in ceea ce priveste gandirea,vointa si deciziile pe care le ia.Pentru a se sublinia acest lucru s-a folosit un cuvant ,,tamim"care are semnificatia de intreg,precum in Psalmul 119:80(citatul si numerotarea psalmului sunt cele din versiunea protestanta a Bibliei): ,,Inima sa-mi fie neimpartita in oranduirile Tale, ca sa nu fiu dat de rusine!".Dar care este caracterul acesti totalitati a inimii,in conceptia Vechiului Testament?Nu este vorba despre un mare entuziasm pentru Dumnezeu,sau de o mare bucurie pentru cresterea spirituala.Sau nu este vorba doar de acestea,ele putand fi mai lesne incadrate la efecte. Notiunea semnifica faptul ca ,,a face din toata inima" era,in esenta,o ascultare fata de Dumnezeu,prin respectarea legamantului Sau.Insemna sa-l faci Domn absolut al vietii tale,sa te supui total vointei Lui,sa numesti pacat ceea ce EL numea pacat,sa numesti dreptate ceea ce EL numea dreptate,sa-i vezi pe oameni asa cum ii vede EL.A fi cu toata inima al lui Dumnezeu,in viziunea contemporanilor lui Moise,avea mai putin de a face cu modul in care simti pentru Dumnezeu si are o mai mare legatura cu faptul ca il lasi pe EL sa taie afara din viata ta tot ce-I devine rival in asa fel incat sa-ti poata umple viata cu Sine Insusi,sa-ti transforme insusi modul de a intelege realitatea.Este mai mult decat o emotie,este o participare totala,este mai mult decat un accept,este o predare totala,este mai mult decat un merit personal,este suveranitatea Lui absoluta,in care iti vei implini si tu menirea.

Intrebat fiind de un invatator al Legii "Invatatorule, care este cea mai mare porunca din Lege?" Mantuitorul a raspuns: "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.".Pentru Hristos,toate erau una si viata Sa demonstreaza ca asa a inteles notiunea ,,din inima" intr-o predare si ascultare totala.Stiind aceste lucruri Aposolul Pavel ne-a lasat peste timp,esenta ideii : ,,Sa ne uitam tinta la Capetenia si Desavarsirea credintei noastre, adica la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusa inainte, a suferit crucea, a dispretuit rusinea, si sade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu."(Evrei 12:2)

Un comentator biblic spunea demult: ,,Care este remediul pentru esuarea si chiar refuzul nostru de a ne conforma la ceea ce ne-a cerut Cel de Sus?Acesta este,constiinta asigurarii ca scopul Sau nu poate esua,planurile Lui nu pot cadea,si ca voia Lui se va face,precum in Cer asa si pe pamint."