"O mare dezarmonie constă în faptul că instinctual bărbatului e în conflict cu instinctual femeii. Instinctul barbatului vrea mereu femeia, ca prilej al descărcărilor sale genetice. Instinctul femeii însă e maternitatea. Copilului până se desprinde de mamă, îi trebuie doi ani, deci, după rănduiala firii, trebuie să fie lăsată în pace.
Deci, ce va face bărbatul? Sau îşi va perverti soţia, făcând-o să umble şi ea după plăcerea pătimaşă, căutând să scape de rostul firii sale, sau o va face criminală, punând-o să-şi ucidă în pântece fiinţa fără apărare, sau va practica scârba onaniei cu femeia sa, păzind-o de rostul zămslirii, dar necinstind-o, cum nu se mai poate spune. Alţii recurc la sterilizare, alţii la aventuri, sau la lupanare (bordel). Un atare bărbat nu-şi va mântui soţia prin naşterea de fii, ci o va osândi cu ucigaşii şi curvarii, printre care şi el de asemenea va fi.
Prea puţini sunt bărbaţii care-şi stăpânesc instinctul iraţional, prin puterile raţionale ale sufletului, reglementându-l potrivit cu rostul său originar. Şi iarăşi, şi mai puţini sunt cei ce-i convertesc energia prin înfrânare, sâltând sensul firii la rosturi mai presus de fire”.