[ioanna]

La grupa de sange a protoparintilor chiar nu m-am gandit niciodata :) Unele expresii ca „nasterea din tarana” sau „coasta lui Adam” ar trebui investite cu valoare de simbol, nu poti sa le iei ad litteram si sa-ti pui problema ADN-ului. Ca exercitiu, ne mai inghesuim in orizontul nostru mental lucruri mai putin intelese, pentru a ne descreti fruntea, altfel murim de plictiseala , insa nu trebuie sa uitam ca Biblia e cartea coborarii initiale si urcarii mantuitoare si nu un manual de genetica :) Sigur ca mai intra unii pe forum si intreaba „cum a putut fi facut omul din tarana? ” incercand sa arunce o umbra de ridicol asupra Facerii, insa e o tratare superficiala, care nu ia in considerare scopul Facerii, care e intelegerea sensului si existentei vietii omului, legaturile acestuia cu lumea materiala si spirituala. Omul are o legatura particulara cu pamantul- care e suport al vietii sale, fiind contopit cu natura. Mineralele pamantului sunt indispensabile vietii omului, fara elementele minerale corpul nostru e mort. Pamantul apare in Biblie ca un principiu feminin prin fecundarea caruia iau nastere toate formele din natura, e o matrice din care a luat fiinta creatia prin actiunea structuranta a Logosului. Apoi mai intreaba „cum a fost facuta femeia dintr-o coasta?”, gandind in acelasi mod simplist, strict rational, fara sa ia in considerare ce reprezinta de fapt „osul”(coasta)- elementul de baza al scheletului, ce formeaza suportul corpului, singurul care nu se distruge, deci orice „modelare” porneste de la baza. Tarana si osul sunt investite cu valori simbolice, pentru ca „simbolul” sta la baza intregii gandiri si existente a omenirii traditionale de acum 3500 de ani, care intelegea realitatea prin simboluri si prin alaturarile de simboluri care compun miturile.

Mitul biblic al Facerii nu difera in mod esential de parabola. In acceptiunea crestina, simbolul este parabola, in care sensul este invaluit, tocmai pentru a putea contine si exprima aspectele ascunse ale realitatii. Caci asa cum spune Iisus, reluand un pasaj din VT: „În parabole îmi voi deschide gura, spune-voi pe cele ascunse de la întemeierea lumii” (Matei 13:35). Facerea cuprinde o istorie sacra, un eveniment care a avut loc in timpul primordial si relateaza cum s-a nascut o realitate. Ea presupune un mod de cunoastere intuitiv, interior, al sensului vietii omului si nu o cunoastere rationala a naturii biologice a omului, doar pe aceasta o stim. Comunicarea prin simbol depaseste comunicarea mentala si deschide portile misterului, a lumii ceresti si ale Lui Dumnezeu, care , chiar daca nu poate fi cunoscut si comunicat deplin, poate fi asimtit in ceea ce are El inefabil.