,,Si chiar daca omul, de la nasterea sa, trebuie sa poarte povara unor infirmitati ori a unor predispozitii care dau neindoielnic impresia ca spre pieire a fost zamislit, el inca nu are a se da batut. Ci, ferm incredintat de libertatea alegerii si de dreptul sau de a lupta, se va “opune” soartei si, handicapat cum se afla, se va razboi, cum zice psalmistul, contestand premisele adverse, facandu-si un dublu indreptar din indemnul lui Churchill: “In caz de infrangere, sfidare". Si din sloganul lui J.P. Sartre: “Important nu este ceea ce au facut din tine, important este ce ai facut tu din ceea ce au facut din tine"(pluralul sartrian referitor la “ceilalti” poate fi inteles ca desemnand ursita, ereditatea, fatalitatile fiziologice, mutilarile suferite accidental sau de la semeni etc. etc.)

Poate ca nu este inutil sa amintim aici “Cu usile inchise” a lui Sartre. Teza impresionantei piese intr-un act nu este alta decat o varianta a proverbului: “Cum iti asterni asa vei dormi", devenit: “Precum iti va fi fost purtarea in viata, asa vei fi in veci de veci treaz in lumea de dincolo".Minunata concisa formula a lui J.-M. Lustiger m-a linistit pe deplin: Problema predestinarii nu mai este pentru mine o capcana, o pricina de angoasa, o piatra de poticnire. Sa fie Dumnezeul nostru, intreb din nou si tot atat de uluit, sa fie un olar nepasator, sa fie un fauritor atat de crud incat sa-si lase fapturile sa se zbata si chinuiasca aidoma unor soareci prinsi in cursa, stiind bine ca in zadar se zbat de vreme ce sfarsitul lor a fost dinainte stabilit? Sa fie dispus a pregati satanei un cat mai mare numar de robi si a-i furniza la domiciliu? Sa nu putem vedea in Dumnezeul nostru Cel care S-a intrupat si chinuit si rastignit din dragoste pentru noi decat o noua ipostaza a fatum-ului si a moirei? Sa fie toata lupta omului pentru curatire, imbunatatire si mantuire - adeseori atat de patetica, de dramatica - un simplu joc de carti masluite, un biet scenariu dinainte randuit?

Sa nu fie! Si nici nu este. Dumnezeu Isi are alesii Sai, fireste, dar celorlalti nu le este vrajmas ori jude partinitor, ci Parinte, milostiv, care mult doreste mantuirea tuturor, Se bucura de intoarcerea unui pacatos mai mult decat de sfintenia unei sute de drepti, de aflarea fiului risipitor cu mai zgomotoasa veselie decat de fidela prezenta a fiului celui cuminte si cauta cu neobosita ravna oaia cea pierduta.Putini alesi, dar toti chemati, toti luminati, toti ajutati, toti asteptati!"