Citat:
În prealabil postat de adam000
Apoi te contrazici singura:
Intai spui acestea (afirmatii care sint in acord cu ce a spus Diana):
Apoi te contrazici, spunand:
|
Cuvintele mele:
"
Citat1:
Exista momente de retragere a Duhului si de revenire pentru cel care a cunoscut Duhul Sfant.
---
Prin ridicari ale noastre si simtiri ale Duhului Sfant si prin caderi si retrageri ale Duhului Sfant, nu?
Citat2:
Cine cunoaste Duhul Sfant acela nu are sa mai dea lumii decat iubirea ce vine din Duhul.
Nu se contrazic una pe alta.
iata un citat din Sf. Teofan Zavoratul care exprima prima mea idee:
"Căldura duhului vine de la adierea harului. Dar în preajma ei se află orgoliul nostru.
Din cauza prelungirii acestei stări fericite, omul va începe ori să trâmbițeze în jurul său, ori își
va însuși acest bine, ori va nădăjdui mai mult decât trebuie: „Ei, de-acum, chipurile, ne-am
căpătuit”. Când aceasta se produce în om, Domnul își retrage harul și îl lasă pe om singur. Iar
omul cu ce rămâne? Va simți dezgust față de tot ce este duhovnicesc, apăsare și indiferență...
ca și cum toată căldura s-ar fi risipit printr-o ferestruică deschisă. Trebuie făcut focul, dar
lemnele nu se vând în forfota lumească, ci se păstrează în prăvălia Domnului. Deschide
prăvălia și ia-ți... Nu trebuie să fii ales ca să poți intra. Cheia este plânsul, pocăința, frângerea
inimii sau pur și simplu un strigăt răbdător către Domnul, un strigăt chiar fără chef, de
nevoie... Atunci Domnul ne va întoarce iarăși căldura Sa... Asta se numește o retragere
pilduitoare a harului."
Credeti ca noi am ajuns la masura aceasta? Aceasta este nevointa , plansul, pocainta, frangerea ca sa dobandim Duhul cel Sfant. La inceput vine, se retrage, plangem ne pocaim, curatam, ne nevoim iar vine , de nu suntem atenti si trezvie iar cadem.
Dar vine un moment in care:
A doua mea idee expune finalul acolo unde trebuie noi sa ajungem, acolo unde au ajuns sfintii, de la care nu se mai retrage Duhul Sfant si care atunci ei dau constant iubirea cea dumnezeiasca de la Duhul , pe toata o revarsa spre oameni.
Aceste doua idei nu se contrazic ci exprima etape diferite.
Adevarat ca eu concentrez mult si incerc sa spun multe in cuvinte putine, sa ma iertati cu totii ca nu gasesc intotdeauna cuvintele cele mai maiastre sa exprim tot ceea ce vreau eu sa va spun.
de aici poate neintelegeri, recunosc acum ca eu port vina ca nu am rabdarea deplina sa explic cu de-amanuntul totul ca sa nu mai fie interpretate gresit cuvintele mele.
Iertati-mi greselile.
Doamne ajuta!
PS. Diana a avut de obiectat altceva nu asta. Pe ea a suparat-o urmatoarea fraza. De ce o fi suparat-o tocmai pe ea fraza aceasta eu nu stiu. Iata fraza:
""Cine nu a inceput macar un pic sa faca loc lui Hristos nu poate intelege."
Dar va intreb si pe dvs la fel ca pe ea:
Puteti sustine contrariul?
Daca nu ai facut loc in inima lui Hristos si troneaza acolo satana cu tot alaiul de pacate , atunci mai poti avea intelegerea vietii?