Citat:
În prealabil postat de bogdan81
A crede ca un cip in sine, ca obiect, este lepadare sau cadere, in conditiile in care nimeni nu cere lepadarea de credinta, asa ceva este o superstitie.
|
N-a spus ca e lepadare, a spus ca e un semn de slabiciune. Suntem piatra de hotar a orizontului lumii, vinovati de felul in care el va arata pentru generatiile urmatoare; avem o responsabilitate fata de ei, nu putem crea o subcultura care sa devina o obisnuinta, un mod de viata care sa creeze dependenta si vulnerabilitate in fata lucrarilor cu adevarat nocive, nu trebuie sa mai adaugam inca o veriga lantului slabiciunilor. Pe de alta parte exista si opinia ca acest gest nu este o cadere, o slabiciune, pentru ca nu putem respinge ceva bun in virtutea urmatorului care ar putea fi rau, am luat o decizie in cunostinta de cauza si cu siguranta vom da dovada de calmitate si vointa de fier atunci cand va fi cazul sa ne opunem si fara acest exercitiu premergator de verificare a tariei de caracter. Primii, care spun ca e o slabiciune, gandesc pe termen lung, ceilalti pe termen scurt si mediu. Cam asta-i diferenta.
Citat:
|
parintele Iustin Pirvu a afirmat explicit ca primirea unui act cu cip inseamna lepadare.
|
Nu cred ca trebuie judecate cuvintele dansului la modul reductionist, ci tot din perspectiva dependentei noastre de tehnologie. N-am cedat pentru binele comun al generatiei viitoare, deci ne-am departat, lepadat (rupt) de cuvintele Mantuitorului, in favoarea avantajului individual, fiind sclavii umili ai tehnologiei :)