[dobrin7m]

În prealabil postat de dobrin7m

Aceasta greseala, la care faceti referire, este minora tinand cont ca oricum tot Cuvantul Domnului exprima. Stiu desigur ca ati facut aceasta precizare pentru ca nu prea credeti in Epistola Apostolului Iacov. Si aceasta este pentru ca va impiedica uin anumit concept, predestinarea in mantuire in care credeti.

Nimeni nu sporeste credinta sa fara faptele sale bune. Daca cu adevarat incerci sa te nevoiesti in trairea crestina, singur vezi prin viata ta de zi cu zi, ca daca nu faci fapte bune: rugaciune, milostenie, despatimire, nu cresti in credinta. Acestea doua sunt atat de legate incat nu exista separatie.
Fara fapta rugaciunii nu vine in suflet cainta si plansul pentru pacatele savarsite.
Omul care astazi nu se roaga, maine nu face o milostenie, in scurt timp inima i se impietreste, si de Domnul uita. Acest om nu poate primi Harul lui Dumnezeu. Credinta lui in loc sa creasca ea scade. Scazand, mantuirea lui se departeaza tot mai mult.
Nu este de ajuns sa spui cred in Tine Iisus Hristos daca nu ma rog Lui. De asemenea, Harul lui Dumnezeu vine la om prin insasi tainele bisericii. Si cum ar fi altfel? Putem noi primi har fara botez? sau fara trupul si sangele Domnului? Trebuie cu adevarat sa intelegem cum vine harul Domnului si care sunt vasele din care se revarsa harul Domnului spre noi. Sfintii Parinti ne invata ca harul nu salasluieste intr-un suflet pacatos sau care persista in pacat. Chiar daca te cerceteaza Harul Domnului, daca sufletul nu se curata de pacate, Harul Domnului il paraseste. Cum ne curatam de pacate? E de ajuns Harul lui Dumnezeu sa ne curete? Aici avem chiar exemplul lui Iisus Hristos care ne-a invatat sa ne rugam si sa postim .(acest soi de diavol nu iese decat cu post si rugaciune) iata doua fapte bune minunate fara de care nu putem sa sporim in credinta.
Deci faptele bune si credinta sunt interdependente si prin ele ajungem la mantuire.
Dumnezeu este Drept si Corect. Astfel pe toti ne vrea mantuiti. Orice suflet de pe acest pamant care trece prin aceasta viata trecatoare are sansa sa la mantuire. Cum? Prin harul Domnului dobandit prin sfintele taine si sporirea credintei sale prin faptele bune ce le face. Toti, nu doar unii.
De aceea:
"8. Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu;
9. Nu din fapte, ca să nu se laude nimeni.
10. Pentru că a Lui făptură suntem, zidiţi în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele."

Un Sfant parinte spunea asa: un ortodox pleaca la razboi cu vrasmasul bine inarmat, cu crucea, rugaciunea, numele lui Iisus si Sfintele taine pe cand un protestant pleaca la razboi gol. Deznodamantul este usor de intrezarit.
Dar eu va fac acum o propunere. Lasand la o parte idei si concepte ale dogmei, (ca si cum nu le-am cunoaste) sa incercam sa analizam, Epistola catre Efeseni mai cu seama cap. 2.


Cum erau oamenii cand erau morti, morti prin gresalele si pacatele lor? - inainte de venirea lui Iisus Hristos?
Umblau potrivit duhului care lucreaza in fii neascultarii,au petrecut in poftele trupului, facand voile trupului si simturilor, cu fire manioasa.

Dumnezeu bogat in mila Sa, ne-a facut vii impreuna cu Hristos.
Cum suntem noi impreuna cu Hristos? E de ajuns botezul sa il primim pe Iisus in inima noastra? dar daca noi am facut pacate multe dupa botez, mai salasluieste Domnul la noi in inima? ce este de facut atunci? sa spunem iarta-ma , gata cred, vino Iisus in inima mea si e suficient? Nu trebuie o curatire de pacate? Poate salslui Iisus hristos in inima murdara? De aceea Sfintii parinti spun: ca pocainta, despatimirea este ca si un al doilea botez.
Poate intelege cineva Harul Domnului daca nu il are? Nu cumva doar isi inchipuie cum e ?

Impreuna cu El ne-a sculat si impreuna ne-a asezat in ceruri. Pe toti. pe toti cei care sporesc credinta lor prin faptele lor bune si care primesc Harul prin tainele sfinte.
Da, in har suntem mantuiti , prin credinta, cu darul Domnului ci nu cu puterile noastre.

Suntem de acum facuti in Hristos spre a face fapte bune, gatite de Dumnezeu , ca sa umblam in ele.

Frate Cristian
ce frumos suna cuvantul frate
Domnul m-a invatat sa il spun. Domnul fie laudat!
Ma bucur sa recitesc cuvantul acesta scris de mine Domnului Scotland the Brave. Ma mai intareste.

Sa fie gandurile voastre la Domnul mereu. ne invata Domnul.
Stii tu cate ganduri am? orice cuvant intru Domnul stau si il gandesc. Mi s-au umplut gandurile de Domnul.
Sa fie vorbele voastre despre Domnul. Vorbiti intre voi de Dumnezeu. ne invata Domnul.
Iertare va cer ca am sters cateva mesaje de-ale mele, care aveau si un continut legat pe viata mea. Dar atat de rau imi pare, ca si acolo erau multe ganduri despre Domnul. Si le-am sters. Si va cer iertare.

Iata sa va spun acum gandurile mele de azi noapte in urma unei discutii cu o sora.
"El este acela despre care a zis proorocul Isaia: "Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui". Mat. 3:3

Calugarii nostrii striga in pustie: pocaiti-va, indreptati-va si rugati-va Domnului pentru voi si pentru noi.
Din pustie vine invatatura spre lume. Dintre zidurile manastirii striga spre noi Dumnezeu: pocaiti-va, indreptati-va, rugati-va.
Dar unii sunt surzi.

Acesta este Ioan Botezatorul care aducea pocainta din pustie, oamenilor; precursorul calugarilor nostri. El cu imbracaminte saracacioasa din par de camila si cingatoare de piele, exemplu pentru calugarii nostri sa ia pe umeri haina saracacioasa si cingatoarea de piele si sa il urmeze pe Hristos.

Pregatiti calea Domnului spune. Drepte sa facem cararile Lui.
Cat de trista am fost ieri sa vad cum oamenii uita sa pregateasca calea Domnului. Cat de trista sunt cand si eu uit aceasta uneori. Dar, cum sa uitam noi sa pregatim calea Domnului , calea noastra a fiecaruia!

Am vazut cum unii in loc sa isi faca cararile drepte , le stramba sau le impart.
Cum sa mearga omul pe carari impartite? Cum mai e ea dreapta, cararea impartita?
Dragilor , aici forumul este aceeasi lume pestrita din lume insa cu sentimente mai puternice, pentru ca dam frau crezand ca suntem ascunsi de ecranul micut al calculatorului. Dar nu suntem ascunsi, ca Domnul ne vede. deci daca aici aleg sa am mai multe carari, stramband cararea Domnului si impartind-o credeti ca Domnul nu vede?
Daca sentimentele voastre nu sunt bune, indreptati-le, nu le ascundeti pe dupa carari.
Daca iti este rusine cu ce esti, indreapta-te, nu ascunde ceea ce esti dupa carari.
Daca ai neputinte roaga-te: Ajuta Doamne nepuntintei mele, alearga la duhovnic, nu te ascunde dupa carari alergand la oameni si nu la Domnul.

Ma iertati dar nici un motiv nu avem sa umblam pe mai multe carari.
Ne facem conturi multe, cu scopuri diverse. Sa avem unul si pe acela sa il curatim. Asa cum avem o viata pe acest pamant si pe aceea trebuie sa o curatim.
Ma iertati acesta este unul din gandurile mele de ieri.
Dumnezeu sa ne ajute pe toti!