[Adriana3]

Dupa care

" Leaven thus represents the works of the people, which they offer to God with thanksgiving. While the Septuagint Greek text does not use the word eucharist to characterize this thanksgiving, there is clearly a thematic connection between this sacrifical thanksgiving and the one we make each Sunday.

Deci autorul a pus in antiteza azimile care simbolizau munca lui Dumnezeu si lipsa de putere a oamenilor din Exodul cu painea dospita care dimpotriva, simbolizeaza munca oamenilor din aceasta ofranda de multumire si spune ca, chiar daca Septuaginta greceasca nu o numeste Euharistie, cica ar fi o legatura tematica clara intre acest sacrificiu de multumire si cel facut Duminica. Dvs. sa inteleg deci ca sunteti deacord? Duminica noi sarbatorim aceste ofrande de multumire sau painea si vinul sunt Trupul si Sangele Domnului?

Apropos de textele citate, uitati cum arata in Biblia ortodoxa romaneasca Le 7:13
"13. Pe langa painile nedospite sa se mai aduca dar la jertfa de multumire si paine dospita."
In loc de prajituri (cakes) scrie paine nedospita :)

In ceea ce priveste Le 23:17 este exact urmarea dupa sarbatoarea azimilor. Cateva versete mai inainte scria despre sarbatoare:

"5. In luna intai, in ziua a paisprezecea a lunii, catre seara, sunt Pastile Domnului.
6. Iar in ziua a cincisprezecea a aceleiasi luni este sarbatoarea azimei Domnului: sapte zile sa mancati azime.
7. In ziua intai a sarbatorilor sa aveti adunare sfanta si nici o munca sa nu faceti.
8. Timp de sapte zile sa aduceti jertfa Domnului, si in ziua a saptea iar e adunare sfanta; nici o munca sa nu faceti”.

Deci azimile celor 7 zile era jertfa adusa Domnului. Evreii credinciosi tineau cu sfintenie legea, in noaptea Invierii cu siguranta au mancat azimi pentru ca erau in aceasta perioada de 7 zile.
Dupa care scrie in Leviticul ce trebuia facut in a doua zi de Pasti:

"10. “Vorbeste fiilor lui Israel si le spune: Cand veti intra in pamantul pe care Eu vi-l dau voua si veti face seceris in el, cel dintai snop al secerisului vostru sa-l aduceti la preot;
11. El va ridica acest snop inaintea Domnului, ca sa aflati bunavointa la El; a doua zi dupa cea dintai a sarbatorii il va ridica preotul.
12. In ziua ridicarii snopului veti aduce Domnului ardere de tot un miel de un an, fara meteahna.
13. Impreuna cu el veti aduce prinos de paine doua din zece parti de efa de faina de grau, amestecata cu untdelemn, ca sa fie jertfa Domnului, mireasma placuta, si veti face si turnare un sfert de hin de vin."

Dupa cum vedeti din nou scrie "paine" si din nou este vorba de azimi pentru ca suntem in a doua zi a sarbatorii azimilor si in plus scrie cum trebuie preparata painea: faina si ulei. Nici urma de drojdie, si uite ca se numeste paine. Si in aceasta zi este adus un miel de un an (exact ca si cel mancat in noaptea dinainte) impreuna cu painea (azima) ca jertfa. Din nou este simbolizat Domnul, nu?

Dupa care, din aceasta a doua zi, trebuie numarate 7 saptamani (50 zile) si se ajunge la citatul dat de autor:

"17. Sa aduceti din locuintele voastre dar ridicat: doua paini facute din doua zecimi de efa de faina de grau, coapte cu dospitura, ca parga Domnului."

Ce s-a intamplat in crestinism la 50 zile dupa rastignirea Domnului?...

Si continui lectura...