Intelepciunea ultima
Intelepciunea ultima pricepe alcatuirea lumii.
Intelepciunea ultima dezleaga mintea de forme si o face curata si unitara.
Astfel ca zboara fara sa intalneasca nicio opreliste, fie in materie, fie in iaduri, fie in raiuri.
Cultivarea intelepciunii ultime poate fi facuta printr-un mic exercitiu de imaginatie. Derularea rapida a timpului si sesizarea oscilatiei tuturor formelor, fara exceptie.
Muntii de zapada apar si dispar.
Trupurile apar si dispar.
Particulele cuantice apar si dispar.
Universurile apar si dispar.
Inconsistenta formelor poarta denumirea de vacuitate.
Intelepciunea ultima este mintea care intelege aceasta vacuitate in forme.
Aceasta are aceeasi natura atat in cazul fenomenelor, cat si in cazul persoanelor.
Intelegerea inconsistentei are puterea sa submineze perceptia gresita - teribila fixatie (inchiderea mintii in forme) pe existenta intrinseca.
Impermanenta este prima cheie care deschide poarta intelegerii naturii fundamentale.
Interdependenta este a doua cheie. Aceasta din urma este mult mai profunda.
|