[delia31]

În prealabil postat de Savonarola

Aici mă tem că nu ai înţeles cu totul doctrina adventistă şi consecinţele ei. Conform doctrinei lor, lucrurile aşa ar părea că stau, şi anume că omul cade într-un somn inconştient. Dar aceasta este fals pornind de la premizele lor. Şi asta pentru că ei spun că sufletul fiinţează din momentul unirii trupului zidit cu suflarea de viaţă. Ori pe baza unor asemenea premize (false dealtfel, din punctul de vedere al adevărului) la moarte, fenomenul care se petrece este acela de des-fiinţare a sufleului, şi asta pentru că, prin moarte şi retragerea duhului inconştient de viaţă, sufletul nu trece în stare de inconştienţă, ci în stare de non-existenţă. Persoana sau sufletul NU MAI EXISTĂ, NU MAI FIINŢEAZĂ. Deci, nemaiexistând, nu are cum să fie nici măcar în stare de inconştienţă. Acestea sunt concluziile logice care decurg din teoria adventistă, iar ţinând cont de ceea ce ei susţin, se vede minciuna şi greşala lor şi din aceea că nu sunt consecvenţi nici măcar cu premizele propriei lor teorii. Pentru ei sufletul fiinţează din clipa unirii duhului inconştient de viaţă cu trupul zidit. Ori este evident logic că la moarte, dispărând condiţiile care au făcut posibilă apariţia în fiinţă a sufletului, dispare în neant şi sufletul. Astea sunt consecinţele logice pe care ei nu le pot evita. De aceea teoria lor este de fapt una a anihilaţionismului pe timpul morţii, şi nu una a inconştienţei. Prezenţa acestei teorii nu este de natură să surprindă; există mulţi "teologi" protestanţi care cred în anihilaţionism.

Intr-adevar, teoria inconstientei e versiunea edulcorata, soft a ereziei anihilationiste.
In discutiile cu az7 (mai degraba solilocvii) am tot vorbit degeaba si singura la peretii forumului despre om, creat dupa chipul NEMURITOR al Celui Vesnic Viu, despre alcatuirea lui noo-psiho-somatica, despre latura materiala unita simbiotic cu latura pur spirituala.


Am constatat cu durere ca az7 izbesc constant cu piciorul in tepusa logicii Celui ce e Logosul. Numai din rea-vointa poate cineva nega ca partea spirituala a omului, creata din suflarea lui Dumnezeu se poate anula, anihila, neantiza.

Ceea ce e creat din suflarea Celui ce este Fiinta nu poate deveni non-fiinta.
Prin suflet, omul e o fiinta aflata in cel mai intim grad de rudenie cu FIINTA-prin excelenta-ce-nu-se-descompune-niciodata incat nu are cum sa se neantizeze.

Fiind de origine divina, partea spirituala a omului este co-proprietatea persoanei careia i l-a incredintat Daruitorul iar Daruitorul nu are cum sa-si auto-desfiinteze propriul chip din omul creat dupa chipul si asemanarea Lui. Nu are cum sa-si trimita propria suflare in non-fiinta si inconstienta.

Prin latura lui spirituala, omul e in legatura continua cu Dumnezeu. Fie o legatura de iubire ( mai mult sau mai putin intensa), fie una de sfidare sau respingere a iubirii. In functie de alegerea fiecaruia.

Dar nu are cum sa nu fie deloc in vreo relatie. Nici atata timp cat vietuieste in trup, nici dupa ce se desparte de trup.

Latura spirituala e simpla, nu se poate des-compune si atomiza asemenea materiei trupului. Odata creata de Cel-ce-e-Fiinta si atribuita, asimilata, daruita unui trup, latura spirituala nu are cum sa fie a-nulata, redusa la nefiinta, la non-existenta de dinainte de a fi existat.

Ontologic vorbind, e imposibil ca ceea ce e creat din suflarea Celui-ce-e-Fiinta sa intre in non-fiinta, non-existenta, sa se neantizeze.
E efectiv imposibil ca ceva creat din suflarea Fiintei, odata adus la existenta, sa intre in starea de a nu fi existat niciodata.

Cu atat mai mult, erezia adventista isi arata fata schimonosita, demonica, atunci cand adventistii nu se opun inconstientei lui Hristos pe timpul mortii.

Din conceptia lor ca Hristos a fost inconstient in timpul mortii, rezulta niste consecinte, una mai aberanta si mai halucinanta ca alta:

1. Daca Hristos a fost inconstient, inseamna ca hristosul in care cred ei nu are fire divina, intrucat firea divina e VESNIC VIE SI VESNIC CONSTIENTA. Daca hristosul in care cred adventistii nu are fire divina vesnic constienta, INSEAMNA ca nu e Dumnezeu si om si deci e un hristos mincionos si fals, altul decat Hristosul in care credem noi.

2. Daca hristosul adventistilor a fost efectiv imobil, inert, anesteziat, inconstient, inseamna deci ca nu e una si aceeasi Persoana cu Unul din Treimea cea Vesnic Vie.
E imposibil ca Insusi Dumnezeu-Datatorul Vietii sa fie mort, total neputincios si sa nu se poata manifesta nicicum in timpul mortii trupesti, in timp ce diavolii sunt cat se poate de activi.

3. Daca az7 nu se opun pe fata ereziei inconstientei lui Hristos, atunci trebuie sa recunoasca pe fata ca Dumnezeu Insusi si-a trimis propria Fiinta in non-fiinta, adica un Ipostas divin s-a auto-desfiintat pe Sine prin moarte, ceea ce duce la concluzia ca a existat un timp cand Sf. Treime a devenit Sf. Doime.

Si cum Persoanele Sf. Treimi isi impartasesc una alteia starile, ar insemna ca intreaga Sf. Treime s-ar fi auto-desfiintat, s-ar fi trimis in non-fiinta. Cat de biblic, nu-i asa?

Deci... reveniti-va oameni buni din erezia adventista, cat inca se mai poate!