[Sara I]

Salut, firespirit..:-)

Imi place comparatia pe care ai facut cu celulele corpului uman..care suntem noi...si corpul, care este El..Intr-un corp uman..mor celule in fiecare zi...si cad jos...si se nasc altele...si corpul se innoieste..

Despre animale...cred ca undeva in Pilde, Dumnezeu ne spune ca cel drept, curat in ochii Lui, printre altele, are si mila de animale...(iudaismul chiar interzice categoric chinuirea animalelor)..iar daca iti amintesti...Hristos, cand a intrat in templu...a dat drumul animalelor inchise spre jertfa..porumbeilor...si S-a dat pe Sine jertfa...pentru pacatele noastre...si de atunci, cei care cred in El...nu mai sacrifica animale la templu pentru pacatele lor...

Cum scria si Adriana-Simona..intreaga fire..om,natura,animale, plante...zac si sufera boli si moarte...si asteapta cu infrigurare...ridicarea(din somnul cel de moarte)..fiilor lui Dumnezu...dumnezeii dupa har...asa cum au fost atatia sfinti...cei in care rezida/locuieste..Duhul Sfant..si sunt calauziti de El in toate ce fac, gandesc, vorbesc..singurii care pot sa poarte numele de crestin..si printre care poti sa te numeri si tu.

Te vad un luptator...si am auzit o predica..zicand ca ceea ce un om nu poate sa sufere, si il doare groaznic sa vada..(ex, animale chinuite, copii macelariti, femei violate, oameni pierzandu-si demnitatea in santuri si alcool..si multe altele..)la aceea e chemat sa lupte, sa combata, sa ia atitudine.. prin Duhul Sfant.

Stii...eu vad cam asa..ca Dumnezeu a dat pamantul, animalele..si ce este creat..in stapanirea omului...or omul..imbarligat de diavol, l-a cedat acestuia...or..cooperarea om-diavol...este ce vedem astazi in lume...

Insa..cooperarea Dumnezeu-om, marire Lui...exista si ea...se numeste..rascumparare..e prin Hristos, e prin Duhul Sfant...,o vedem la sfintii care erau iubiti si urmati de fiare salbatice, la cei care unde puneau talpa piciorului...faceau acel loc colt de rai...la purtatorii de Duh Sfant, purtatorii de Dumnezeu..asa cum au amintit atat de frumos cei ce ti-au scris...

Sa nu se piarda nadejdea ta. Sa te miluiasca Dumnezeu, Tatal nostru, cu harul Duhului Sfant, si cred ca atunci vei intelege si pricepe multe lucruri...si inima ta va merge la ape de odihna...si la razboi duhovnicesc...si iarasi ape de odihna..prin El...cu El...si pentru El..

Cat priveste caderea ta de la credinta, sa ma ierti, dar eu, citind ce ai scris..vad altfel...ca tu acum sporesti de fapt ...te maturizezi in credinta..si..mantuirea e mai aproape de tine decat atunci cand ai crezut prima data...si asa cum in viata naturala avem crize..de indentitate...adolescenta..confuzie..durere...agon ie...presupun ca asa se intampla si in viata duhovniceasca..trecem de la "inger-ingerelu' meu"...mai prin valea umbrei mortii...mai prin pustii...mai prin..psalmii lui David .."de ce ascunzi la necaz, Dumnezeul mantuirii mele, de ce stai departe cand sunt in mare nevoie de Tine"..."de ce taci si nu-mi raspunzi"...si ajungem..prin harul Sau...la .."Te laud, ca Tu ma izbavesti, si nu lasi pe vrajmasii mei sa se bucure de mine"..la un autentic si din toata inima..."Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhul Adevarulu"i...la "Doamne si Stapane al vietii mele"...