[Adriana3]

Apoi, in capitolul 26 (suntem mereu la Ev. dupa Matei Domnul spune ca in doua zile vor fi Pastile. Hai sa facem un scenariu pornind de la idea ca Pastele a coincis cu Sabatul. Si sa il facem luand in calcul faptul ca schimbarea de la o zi la alta se facea la apusul soarelui la evrei. Deci sabatul incepea vineri la apusul soarelui. Doua zile pana la Pasti insemna deci ziua de joi care incepea de miercuri de la apusul soarelui pana joi la apusul soarelui. In aceasta zi, Iisus vesteste viitoarea Sa rastignire, iar in aceeasi zi, Arhiereii si batranii poporului (apropos de cine erau de fapt batranii din alta discutie) puneau la cale prinderea lui Iisus zicand "Nu in ziua praznicului, ca sa nu se faca tulburare in popor.". Aici am o remarca de facut: in multe Biblii scrie exact la fel (folosind cuvantul de sarbatoare pentru praznic). In Biblia editata in 2010 insa, Biblia ecumenica pe care mi-am cumparat-o (tradusa de peste 60 de specialisti catolici, protestanti si ortodocsi) exista o nuanta (pe care o sa o verific cu prima ocazie cu preotul grec in greaca veche): "pas en pleine fête, pour éviter des troubles dans le peuple", adica tradus "nu in plina sarbatoare, ca sa nu se faca tulburare in popor". O sa revin.

Si acum sa continuam. Putin mai incolo, tot in capitolul 26 arata ca in aceeasi zi Iisus a fost imbalsamat cu mir de acea femeie si vandut de Iuda. Toate s-au intamplat in aceasta a doua zi inainte de Pasti, adica ziua de joi care tinea de miercuri dupa apusul soarelui pana joi la apusul soarelui. Conform traditiei iudaice, era ultima zi in care se mai manca paine, iar dupa apusul soarelui, cand incepea ziua azimilor, adica ziua de vineri , ziua Pregatirilor, care tinea de joi dupa apusul soarelui pana vineri la apusul soarelui, nu se mai manca nici paine dospita si nici azimi, ci era ziua in care se inlatura din casa painea dospita, imediat ce incepea vinerea dupa apusul soarelui zilei de joi, iar dimineata de vineri se cauta simbolic prin casa pentru a vedea daca mai este inca paine.
Deci sa revenim la Matei. Dupa ziua de joi cu anuntarea rastignirii, decizia arhiereilor si batranilor sa il prinda, imbalsamarea si vanzarea lui Iuda, ajungem la ziua de vineri, ziua azimilor, si ziua Pregatirii, care incepea joi dupa apusul soarelui. Pentru aceasta zi scrie:

"17. In cea dintai zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus si L-au intrebat: Unde voiesti sa-Ti pregatim sa mananci Pastile?
18. Iar El a zis: Mergeti in cetate, la cutare si spuneti-i: Invatatorul zice: Timpul Meu este aproape; la tine vreau sa fac Pastile cu ucenicii Mei.
19. Si ucenicii au facut precum le-a poruncit Iisus si au pregatit Pastile.
20. Iar cand s-a facut seara, a sezut la masa cu cei doisprezece ucenici."

(o paranteza, contrar celor spuse de ghidul evreu cu paturile, aici se vorbeste de masa :)) )

Deci in ziua dintai a azimilor, adica vineri dupa calculele noastre, zi care incepe joi seara si se termina vineri la apusul soarelui, Domnul ii trimite pe ucenici sa pregateasca Pastele. Cand au plecat deci ucenicii si au pregatit Cina? Imediat ce a inceput ziua azimilor, adica joi dupa apusul soarelui sau a doua zi, adica vineri pana in apusul soarelui asa cum dealtfel faceau toti evreii? Pai scrie ca dupa ce ucenicii au preparat totul, s-a facut seara, deci nu poate fi vorba de pregatitul Cinei joi seara ci vineri, ziua azimilor care se termina inainte de apus. Iar cand s-a facut seara era deja Sambata , adica Pastele. Daca insa consideram ca apostolii au dat fuga fuga cu pregatitul imediat ce a inceput ziua azimilor, adica dupa apusul soarelui de joi, pe de o parte nu are sens sa se spuna dupa pregatiri "Iar cand s-a facut seara " din moment ce era deja seara de multa vreme, iar in seara de dupa joi, inceputul zilei azimilor de vineri, era interzis oricum sa se manance si paine si azimi. Deci o cina cu paine ar fi fost posibila doar joi inainte de apus, ceea ce inseamna cu doua zile inainte de Pasti si cu o zi inainte de ziua azimilor.

Dar sa continuam. Iisus ia Cina cu apostolii, apoi se roaga in timp ce apostolii adorm, si imediat dupa vine tradatorul cu cei ce Il vor prinde pe Domnul. Suntem deja sambata seara. Iisus este prins iar la prima ora a diminietii (ora 6 dupa modul actual de a numara orele) este Judecat Iisus. Acum suntem deja in capitolul 27. Tot in acest capitol gasim scris:

"15. La sarbatoarea Pastilor, dregatorul avea obiceiul sa elibereze multimii un intemnitat pe care-l voiau."

Deci ne aflam deja in plina sarbatoare, sau poate fi doar un mod de a vorbi, de a zice "cu ocazia sarbatorii ce avea sa vina". Iisus insa nu-i eliberat asa ca este decisa rastignirea Lui dupa ce este umilit in toate felurile. Si acum apare pasajul cu un om din Cirene care este obligat sa poarte crucea. In Matei nu scrie ca s-ar intoarce de la camp, lucru imposibil pentru evrei in plina sarbatoare, dar nici nu scrie ca acest om ar fi evreu ci asa cum romanii lucrau in sarbatorile evreiesti, si acest om putea foarte bine sa nu fie evreu mai ales ca nu scrie "un evreu" ci "un om". Ca atare putea foarte bine sa fie in plina sarbatoare de Pasti! De la ceasul 6 evreiesc (ora pranzului la noi) si pana la ceasul 9 (ora 15 la noi) s-a facut intuneric, apoi vedem strigatul Domnului catre Dumnezeu si apoi moartea Lui. Dupa care a venit seara, moment in care Iosif din Arimatea si el ucenic de-al lui Iisus cere trupul pentru a-L ingropa. Si astfel incepe duminica dupa calcule! Dupa care scrie ca a doua zi dupa ziua Pregatirilor, arhiereii s-au dus la Pilat sa il anunte sa puna paza la mormant. Dar am vazut ca ziua Pregatirilor pentru Pasti este ziua azimilor in care Iisus a luat Cina si nicidecum ziua rastignirii Lui, iar cum dupa inca o zi s-a facut Duminica, cand femeile s-au dus la mormant, inseamna ca este vorba de pregatirile de Sabat si nu cele de Pasti. Deci premiza ca Pastele ar fi coincis cu Sabatul pare gresita.

Trecem acum mai departe, la Evanghelia dupa Marcu care repeta ceea ce se intampla cu doua zile inainte de Pasti, adica joi dupa calculele noastre, dupa care trece la ziua azimilor dinainte de Pasti:

"12. Iar in ziua cea dintai a Azimilor, cand jertfeau Pastile, ucenicii Lui L-au intrebat: Unde voiesti sa gatim, ca sa mananci Pastile?
13. Si a trimis doi din ucenicii Lui, zicandu-le: Mergeti in cetate si va va intampina un om, ducand un urcior cu apa; mergeti dupa el.
14. Si unde va intra, spuneti stapanului casei ca Invatatorul zice: Unde este odaia in care sa mananc Pastile impreuna cu ucenicii Mei?
15. Iar el va va arata un foisor mare asternut gata. Acolo sa pregatiti pentru noi."

Deci in ziua dinainte de Pasti se jertfeau Pastile (ma gandesc ca este mielul) si se gatea acest miel. Deci din nou, ori au facut asta joi seara dupa apus (cand incepea ziua de vineri) ori vineri pe zi pana in apus, varianta mai plauzibila caz in care Iisus si ucenicii mananca Pastele vineri dupa apus adica Sambata, de Pasti (in ipoteza noastra ca Pastele ar fi fost sambata). Si intr-adevar scrie ca dupa ce au preparat a venit seara si au mancat Cina, deci exact de Pasti. Dupa care totul este descris ca la Matei si se specifica faptul ca s-a facut seara si era astfel ziua Prepararii pentru sabat ( nu scrie Pasti), cand Iosif ia Trupul sa il ingroape. Dupa trecerea Sabatului, femeile cumpara aromatele pentru imbalsamare, deci este dupa apus cand deja se trece in duminica, iar dimineata devreme merg la mormant.

Sa trecem acum la Evanghelia dupa Luca :
Aici aflam in plus ca ucenicii trimisi sa jertfeasca Pastile in ziua azimilor au fost Petru si Ioan (pe care ii vedem apoi si la mormant dupa Inviere). Din nou totul descris identic, cel care poarta crucea si care vine de la camp din nou nu scrie ca ar fi evreu, din nou se mentioneaza ca Iisus a fost luat de pe cruce in ziua Pregatirilor iar Sabatul se apropia. Dupa care femeile prepara aromatele, apoi observa sabatul, si apoi merg la mormant, duminica dimineata. Observam deci neconcordanta cu Evanghelia anterioara unde aromatele sunt cumparate dupa Sabat. Insa in ambele, totul se petrece dupa ce femeile au observat unde era ingropat.

Urmeaza partea a treia