[ioanna]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Deocamdată, până când femeile vor putea primi ordinarea sacră în BO, ele pot face destule lucruri. De exemplu, de obicei ele fac prescurile. Aţi făcut vreodată o prescură ? V-a trecut prin gând să mergeţi la preotul paroh şi să spuneţi: "părinte, eu aş vrea să fac prescuri, daţi-mi sigiliul Domnului să îl imprim pe ele !" De obicei, femeile se ocupă de cateheza copiilor. Aţi fost la preotul paroh să-i spuneţi: "părinte, eu cred că aş putea face mult pentru a le transmite copiilor credinţa. Daţi-mi binecuvântare ca să formez un grup de copii în parohie !". De obicei, femeile sunt naşe de botez. Când aţi fost la preot să îi spuneţi: "părinte, eu aş vrea să botez un copil sărman, care nu are pe nimeni să-i fie naşă !" De obicei, femeile se ocupă mai mult de activitatea socială dintr-o parohie. Aţi fost să-l întrebaţi pe preot: "părinte, daţi-mi o listă a bătrânilor şi celor nevoiaşi din parohie, ca să merg să îi ajut !"
Sau, încă şi mai bine: când aţi fost la preotul pe care vi l-a rânduit Domnul să-l întrebaţi: "părinte, eu simt o nevoie irepresibilă să ajut în parohie. Ziua şi noaptea eu mă gândesc cum aş putea să slujesc mai mult oamenilor, până acolo încât mă obsedează ideea că nu pot sluji ca preot. Ce aş putea face mai bine şi mai folositor nu mie, ci parohiei ?"

Sunt atâtea de făcut, ca femeie, într-o biserică ! Sunt atâţia pomi în grădina Domnului ! Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul ! Dar nu, dv vreţi să mergeţi direct la singurul pom oprit.

Dacă dv credeţi în Dumnezeu şi credeţi că Isus a fost şi este Dumnezeu întrupat, atunci desigur că sunteţi la curent cu faptul că El a întemeiat Biserica şi că a promis că o va asista neîncetat. Nu ar fi ciudat ca Dumnezeu să nu îşi ţină promisiunile ? El, vorbind apostolilor Săi, le-a spus: "cine vă va asculta pe voi, pe Mine Mă va asculta!" Desigur, nu S-a referit numai la persoanele aflate fizic de faţă, fiindcă ar înseamna să credem că Biserica a încetat odată cu moartea lui Ioan, ultimul apostol. Dar Isus a vorbit despre o Biserică pe care nici porţile iadului nu o pot dărâma. S-a referit la urmaşii apostolilor, investiţi de Petru şi de ceilalţi prin ordinare sacră, dintre care primul a fost Matia, într-un lanţ neîntrerupt până azi. În ce fel dv Îl ascultaţi pe Isus, ascultând de apostolii de azi ai Lui ?

Ati subliniat foarte frumos aceste aspecte ale slujirii femeilor in Biserica, aceste forme ale vocatiei particulare a diaconatului. Biserica s-a guvernat intotdeauna dupa principiul echitatii, nu egalitatii, sarcinile fiind impartite intre membrii comunitatii. Mi-ati adus aminte de anii copilariei, cand imi vedeam bunica facand periodic prescura pentru Biserica, caci a aduce daruri la altar era si este o practica normala. Preotul ne spunea mereu sa aducem paine (daca nu poti face prescura) pentru cei nevoiasi. Deobicei urcam sus la cor cu altii copii si priveam fascinati spectacolul din sala, priveam Mireasa (Biserica) impodobita cu o garderoba spelendida, mostenita (traditia-pictura murala), ascultam Liturghia si corul melodios al femeilor, contemplam aceasta "imparatie" ce-si dezvaluia in fata noastra frumusetea sa dumnezeiasca, ambianta inaltatoare de rugaciune. Fiecare copil ne alegeam o "scena"favorita de pe perete, un Sfant al nostru, eram politically correct de mici, nu-i incurcam. Parintele se mai amuza de noi, iar cand mergeam la Spovedania, ne intampina din prima cu" tu care esti? sf Andrei?" ":))) era musai sa-l includa in spovedanie, ca era "al nostru", de obicei cand ne dadea sfaturi facea o trimitere la "protectorul" pe care ni l-am ales si asa saptamanal aflam cate ceva nou. Cu ajutorul Lui Dumnezeu vom termina odata biserica noua, ca si copiii din generatia actuala sa nu fie privati de nimic din ce am avut noi, sa le oferim acest dar al iubirii si comuniunii in biserica, asa cum l-am primit si noi de la parintii nostri si ei de la inaintasii lor.

@Adriana: citatul respectiv nu l-am dat pentru a bate un apropo in privinta credintei tale,ci sa subliniez ca mai exista oameni care au aceasta atitudine de vesnica nemultumire, care comenteaza si vocifereaza, insa care nu se implica, prefera sa ramana spectatori. ( dai senzatia ca te asemei cu ei, ma refer strict la atitudinea de vesnica nemultumire)