[Adriana3]

Din textul pe care mi l-ai recomandat, incepe asa:

" Instituţia diaconiţelor a apărut în mediul sociocultural a două lumi: lumea iudaică şi cea greco-romană, de a cărui structuri şi valori nu s-a putut dezice, acestea modelând specificul acestei tagme. Situaţia femeii în Grecia antică a variat de-a lungul timpului, trecând de la forme extrem restrictive (ateniană)[1] la forme mai liberale. La fel ca în toate culturile patriarhale ale acestei perioade , nu se bucura de drepturi egale cu ale bărbatului, acest statut discriminat începând de la vârsta cea mai fragedă, băieţii fiind preferaţi fetelor care erau mult mai expuse ororii infanticidului. Băieţii, pe lângă faptul că se bucurau, în funcţie de posibilităţile părinţilor, de educaţie, erau avantajaţi chiar şi alimentar, raţia lor de carne fiind mult mai consistentă decât a fetiţelor[2]. Căsătoria intervenea de obicei foarte devreme în viaţa fetelor. Odată căsătorite, acestora le era rezervat spaţiul privat, prezenţa în afara lui trebuind să fie cât mai restrânsă. Acest spaţiu era total diferit faţă de spaţiul public[3], spaţiu exclusiv masculin, al politicii, al filosofiei, al culturii. Femeia era responsabilă de bunul mers al casei (oikos), pe când sfera de preocupări a bărbatului era cetatea (polis)[4]. Strâns legate de spaţiul domestic, femeile puteau fi accesate cu greu de misionarii creştini, acesta fiind una din motivaţiile existenţei femeilor creştine cu slujiri diaconale.

Lumea latină era diferită din acest punct de vedere, femeile având un rol proeminent în societate, dar cu toate acestea nu se bucurau de aceleaşi drepturi cu ale bărbatului. Cel puţin în privinţa spaţiului casnic, autoritatea bărbatului nu o întrecea cu mult pe cea a femeii, aceasta purtând titlul de domina, matrona, fiind din punct de vedere legal mater familias[5]."


Deci de la greci ni se trage noua ponosul si de asta la latini femeia este mai respectata, iar la anglo-saxoni inca si mai mult. Totul este cultural si nicidecum vointa lui Dumnezeu.