@
Adriana: n-am mai dorit sa ating acest subiect, insa as vrea ,totusi, sa-ti spun de ce eu in principiu, n-as fi de acord cu hirotonisirea femeilor. Repet, daca majoritatea ar dori asta, as accepta, insa cu inima indoita :)
Eu privesc hirotonisirea ca pe un dar, nu pe un drept , a carei natura sacramentala simbolizeaza „ceva”, asemeni tainelor sacramentale (botez, mirungere, euharistie etc.)
Pentru Taina Botezului simbolul curatirii este
apa. Iisus scufunzandu-se in apa a unit Duhul din El in mod actual cu apa, ca sustinator al vietii, deci noi, scufundandu-ne in apa, ne scufundam in viata Lui dumnezeiasca, sau in Duhul Lui cel Sfant. Pentru Taina Mirungerii simbolul este
mirul (inca din perioada apostolica), pentru Euharistie materia sacramentala folosita este
vinul, ca un simbol al sangelui lui Iisus, varsat pentru iertarea pacatelor noastre. Preotul este la randul sau un simbol, este un “
alter Christus” pentru Mireasa in misterul Liturghiei, de aceea traditia milenara a impus barbatul, doar si Iisus-om a fost barbat. Nu o privesc ca pe o masura discriminatorie, nici nu consider ca ataca deminitatea femeii sau ca o umileste. Nu ma simt deloc umilita ca Dumnezeu s-a intrupat intr-un barbat.
Daca schimbam natura sacramentala pastrata inca din biserica primara, inseamna ca alteram aceste sacramente, le desconsideram simbolismul. Pentru mine, a pune o femeie preot e echivalent cu a folosi coca-cola in loc de vin la Euharistie, otet in loc de mir sau a te cufunda in bere in loc de apa la Botez (
desi ma gandesc ca unii ar fi incantati la faza cu berea , daca se boteaza la maturitate..

. ) Spuneai ca nu mergi la spovedanie atata timp cat preotul e barbat, caci te simti umilita, la fel ar putea si altii sa refuze impartasania, pana nu se face cu cozonac si lapte, caci se simt ingretosati de vin.