Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Dar astfel de iubiri sunt destul de rare. Pare mai curând un dar de la Dumnezeu, la care toți visăm, dar nu mulți îl primim. Nu e ceva ce ține de noi;
|
Desigur ca este un dar de la Dumnezeu. Dar trebuie sa ne gandim DE CE nu il primim cu totii? Poate ca nu stim sa-l cerem sau nu avem CREDINTA suficienta ca sa-l primim. Poate suntem prea slabi si ne hranim imediat cu ILUZIA BINELUI, de frica singuratatii si atunci "ne sare" fericirea. Deci este ceva ce tine de noi SA PRIMIM acesta IUBIRE( jumatatea noastra), pentru ca Dumnezeu are pentru fiecare "partea " lui. Stii doar celebra vorba "ce-i al tau, e pus deoparte"!
Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
sau poate să fie vorba de un soi de instinct pe care ar trebui să-l avem în căutarea celuilalt, ceva care să ne spună, în adâncul inimii, că el este. Însă trebuie să fie, neapărat, reciproc.
|
Reciprocitatea n-are sens sa fie discutata aici. E un fel de pleonasm.:-)Daca perceptia jumatatii nu are loc simultan, ea apare oricum imediat, pentru ca EMOTIA pe care o simti in preajma JUMATATII TALE este inconfundabila(fluturii nu sunt in stomac ci sunt la nivelul sufletului) si nu poate fi decat EVIDENT RECIPROCA. Daca nu este reciproca, inseamna ca nu vorbim de persoana aleasa de Dumnezeu sa ne fie sot/sotie.Si mai inseamna ca ne proiectam dorinta arzatoare de-a ne intalni aleasa/alesul dat de Dumnezeu, asupra
altei persoane, confundand BINELE cu ILUZIA BINELUI.