Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu
Vă mulțumesc pentru lămuririle atât de necesare după nebulozitatea creată de Delia. E un subiect atât de larg, atât de delicat, dar atât de necunoscut și din această cauză atât de susceptibil a fi acoperit cu speculații și filosofie deșartă. Probabil ar merita un topic special. Eu personal aș sonda filonul acesta al afectelor nevinovate -cum pare că le definiți- pe care le consider totuși parte din constituția originară a personalității umane. Refuz să cred că primii noștri părinți mâncau în silă fructe din Grădină (de foame în niciun caz), ori că sfânta uniune matrimonială binecuvântată de Dumnezeu în Eden ar fi fost o simplă acuplare mecanică între un android teleghidat și o femeie gonflabilă. Mă iertați pentru vulgaritatea neavenită unui topic atât de serios.
 |
Pt. a reveni la topic trebuie subliniat esentialul acestor “divagatii nebuloase” enervant de incomode pt. cei care inca confunda moartea trupului cu moartea ca despartire de Dumnezeu.
Nu m-as fi legat de ideea sexualitatii edenice si post-edenice dar referitor la moarte si inviere, trebuie subliniat ca moartea trupului (nekrotes) e data doar odata cu primirea “vesmintelor de piele” care inseamna modificarea constitutiei somatice a omului pt. a corespunde noului mod de existenta -o existenta in moarte ca despartire de Dumnezeu.
Omul era deja mort-despartit de Dumnezeu dar continua sa existe, sa se manifeste pt. ca Dumnezeu i-a activat potentialitatea vietii biologice in schimbul vietii harice pe care n-o mai putea avea. I-a dat un mod de a supravietui provizoriu in aceasta stare nefireasca de moarte.
De ce a facut Dumnezeu asta? De ce i-a activat potentialul biologic specific animalic, de ce i-a dat corporalitatea instinctuala a “vesmintelor de piele” dupa ce omul experimentase vietuirea ingereasca?
Am zis deja de 1000 de ori ce sustin exegetii.
Pt. a preintimpina evolutia omului din rau in mai rau, pt. ca omul sa nu se salbaticeasca, sa se demonizeze asa cum s-a intamplat cu ingerii cazuti care au iesit din ambianta harului. Diavolii, fiinte spirituale fara trupuri, sunt morti dar continua sa se manifeste si dupa ce s-au despartit de Dumnezeu.
Cand “vesmintele de piele” (pe care le avem toti, nu doar Adam) se degradeaza si nu mai functioneaza, omul le dezbraca si le lasa taranei, pt. a vietui in continuare in alt mod de existenta. Doar partea noastra trupeasca, biologica se dezintegreaza si e supusa stricaciunii. Ceea ce tine de partea spirituala a omului, fiind suflare din suflarea celui ce e Fiinta prin excelenta, NU se poate des-FIINTA: “tarana se intoarce in pamantul din care a fost luat iar suflarea se intoarce la Dumnezeu care a dat-o” Eclesiast 12,7.”