Este minunata si fireasca dragostea din sanul familiei, in orice directie s-ar manifesta, dinspre bunici spre nepoti, parinti spre copii, copii spre parinti etc. Ce trebuie sa nu trecem cu vederea pe parcursul vietii, este faptul ca avem un Tata si un Frate ce ne iubesc, si se cer iubiti, inifinit mai mult decat toate rudele noastre dupa trup.
Abia stabilind astfel "prioritatile", vom putea spune ca ii iubim cu adevarat pe cei din familia noastra si pe semeni. In virtutea acestei iubiri vom putea suporta mai usor durerea inevitabilelor "despartiri". Aceeasi iubire ne face sa-i purtam in rugaciune atat in viata aceasta, cat si dupa mutarea lor la cele vesnice.
|