În diverse circumstanțe m-au încercat adesea aceleași sentimente. Tot ce pot să îți spun este că dacă reușești să transfigurezi dragostea pe care o porți, și să îi iubești prin Hristos, cu alte cuvinte dacă reușești să Îl ai pe Hristos în suflet, pe lângă faptul că dragostea se transformă în chip inefabil, acea frică de care vorbești este înlocuită de o pace de nedescris și o nădejde legată atât de soarta ta lor cât și a ta....simți pe lângă multe altele că nimic nu o să poată să vă despartă în realitate niciodată...nici moartea nici nimic altceva. Acu între noi fie vorba eu am reușit să am starea asta foarte rar, în majoritatea timpului fiind chinuit de frici ca ale tale, dar am văzut că această stare există.