Teama de noutăţile tehnicii a existat dintotdeauna; probabil din cauza noutăţii ei, a necunoscutului pe care îl presupune. Dar putere asupra sufletelor noastre diavolul are doar prin păcatele pe care le facem. El nu e stăpânul lumii. Iar în Apocalipsă, unde se vorbeşte de semnul Fiarei e vorba despre cei care îl vor accepta cu bună ştiinţă.

Creştinilor Domnul le spune să nu se teamă de nimic atâta timp cât au credinţă în El, căci El a biruit lumea. Nu lumea, indiferent cât de rea ar fi, ne va pierde pe noi, ci noi înşine.

A tot proiecta răul în afara noastră e, de fapt, ispita diavolului, pentru ca, în felul ăsta, el să se poată sălăşlui în inima noastră, în timp ce noi ne vom lupta cu mulţimea de himere pe care o aduce în lume prin păcatele noastre (îndoială, ignoranţă, necredinţă, frică, bănuială ş.a.)

Cât priveşte ceea ce spun marii noştri duhovnici, cred că trebuie să învăţăm să-i iubim, să-i respectăm, să-i ascultăm şi să învăţăm de la ei, dar să nu cădem în păcatul de a-i idolatriza. Fără îndoială că au mai mult discernământ decât noi în cele duhovniceşti, însă şi noi suntem datori a discerne.
Nu-i putem delega pe ei să aleagă, să gândească, să cumpănească în locul nostru. Poate că nici nu au suficientă informaţie cu privire la aceste cipuri. Nu sunt specialişti în tehnică, ci în cele duhovniceşti.