Citat:
În prealabil postat de tara tara vrem ostas
Poate ajunge pretuirea prea mare a ratiunii sa orbeasca?De unde stim cand ratiunea noastra e oarba?Care e masura corecta?Care e relatia si raportul care trebuie sa se stabileasca intre ratiune si credinta?
|
Rațiunea e oarbă atunci când e lipsită de har. Spunea cineva pe forum că harul este cel care dă credința, nu cercetarea cu mintea a tot ce e sub cer (sau în cer).
Rațiunea nu e decât un instrument al cunoașterii, nu are acces prin sine la adevărul absolut. Ea poate fi (și este) foarte ușor manipulată. Mai ales în vremea noastră manipularea rațiunii e extrem de prezentă (televiziune, reclame, politică, ideologii...).
Dacă vrem să nu fim orbi, trebuie să ne-o punem la adăpost, sub oblăduirea Duhului Sfânt. Adică să ne străduim să ne curățim vederea de „solzii” patimilor care ne acoperă ochii duhovnicești.