Iisus S-a rastignit pentru noi toti, nu pentru cineva anume. A plans pentru Lazar si S-a bucurat pentru fiecare suflet patimas pe care l-a intors de la viata pacatoasa. Cu cat i-a iertat mai mult Mariei Magdalena, cu atat mai mult aceasta s-a umilit mai mult decat ceilalti si a intreprins actiuni curajoase dupa rastignirea lui Iisus, astfel incat s-a comportat ca un adevarat barbat duhovnicesc. (A se citi viata sfintei.) E vorba despre zelul incepatorului care schimba total modul de viata. Si tie iti vine greu sa accepti schimbarea Mariei Magdalena. Dupa ce a scos Iisus cei sapte demoni din ea, Maria Magdalena se imbraca si se purta ca o calugarita. Ceea ce conta era frumusetea sufletului ei. Iisus a iubit-o duhovniceste, la fel ca pe Lazar, la fel ca pe surorile acestuia etc.

Vorbeam de ascetii care ajung sa simta bucuria divina, nu despre orice calugar. Acestia se simt cat se poate de impliniti si fericiti. Chiar daca vad femei si barbati, acestia ii iubesc duhovniceste si-i ajuta sfatuindu-i, facand minuni si rugandu-se pentru ei. Bucuria divina exista. O, de-ai simti-o si tu, ca Sfantul Siluan Athonitul sau ca alti asceti si sfinti!

Omul care lupta cu el insusi, cu pacatele mari si mici precum si cu patimile sufletesti are acces la fericirea divina. Adica in timp ce omul obisnuit face atata tam-tam pentru o clipa, fericirea ascetului este aproape continua. Am spus ,,ascet'', nu calugar. Ispitele calugarilor sunt multe si diverse si nu orice calugar devine ascet. Daca omul de rand poate avea acces la atata fericire, Izvorului fericirii crezi ca-I lipsea ceva ca sa fie implinit? Ai auzit despre ,,pacea simturilor''?