Motto: ,,Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi" (II Corinteni 5:17)

Exista un text in Biblie despre Apostolul Pavel pe care,daca il citim cu atentie,putem observa anumite aspecte esentiale,cu privire la cine a fost si ce a ajuns.Este un autoportret,cu privire la viata sa dinaintea momentului convertirii.Textul este din Epistola catre Filipeni si spune asa: ,, eu, care sunt taiat imprejur a opta zi, din neamul lui Israel, din semintia lui Beniamin, evreu din evrei; in ce priveste Legea, fariseu; in ce priveste ravna, prigonitor al Bisericii; cu privire la neprihanirea pe care o da Legea, fara prihana.".

Pavel nu era oricine in societatea iudica.Facea parte din elita,educat la scoala lui Gamaliel.Avea un cv social impresionant,acceptabil dupa toate standardele iudaice:era din neamul lui Israel,deci problema ascendentei era curata.Taiat imprejur deci si aspectul ritualic era indeplinit.Mai era si din semintia lui Beniamin.Nu era un evreu anonim,era ,,evreu dintre evrei".,,Baiat de baiat"cum s-ar spune astazi in limbaj urban.Cata aroganta se simtea in acesta descriere,cu cata forta creioneza Apostolul starea sa anterioara.Prin urmare,usile ascensiunii sociale ii erau larg dechise,indepliniea toate conditiile convenientelor sociale si religiose.Mai mult decat atat,mai avea si un ,,bonus"in cv:,,in ce priveste ravna, prigonitor al Bisericii".

Nu numai ca era iudeu convins dar mai era si prigonitor al celor considerati ca fiind dusmani ai iudeilor.Era,prin urmare,un portet perfect de fariseu.Probabil ca Pavel,daca ar fi ramas in acesta ipostaza ar fi urcat pana in varful ierarhiei sociale si religiose iudaice.Un tip de succes cum s-ar spune astazi,avea lumea la picioarele sale.Credeti ca asta era tot? Cititi in continuare sa vedeti pana unde mergea indreptatirea sa de sine,pana unde credea ca are merite: ,,cu privire la neprihanirea pe care o da Legea, fara prihana".Ramii mut,omul se considera perfect si fara vina prin faptele Legii.Asta pana a inteles cine era cel care a implinit Legea.

Exista oare un tablou mai convingator al eternului fariseu?Al celui care se indreptateste pe sine,care pune accent pe ascendenta si semintia sa,pe regulile in care s-a nascut,pe propriile sale fapte?Cu greu veti gasi.El se descrie asa,isi aducea aminte cum era,de obicei intalnirea cu Cel de Sus te cam face sa vezi ce nu vroiai sa vezi in trecutul tau.Cati dintre noi ar renunta in termeni moderni,la o asemenea sansa si pozitie sociala pentru a fi prigonit si finalmente ucis? Nu renunta nimeni.Nici Pavel nu ar fi renuntat,el chiar credea ca face voia Domnului prigonind niste adepti ai unuia pe care probabil il dispretuia si ii considera o amenintare la adresa religiei iudaice.Pavel avea putere,avea sprijin,relatii si chiar fanatism.Nu cunostea cuvantul ,,mila"la adresa crestinilor.

Cum descria mai apoi Apostolul Pavel situatia fariseului Pavel?Cum privea aceste lucruri la care renuntase:,,Pentru El am pierdut toate si le socotesc ca un gunoi, ca sa castig pe Hristos".Le socotea niste gunoaie.Toata slava,indreptatirea,avantajele sociale,tot,aboslut tot,erau niste gunoaie in comparatie cu ,,pretul nespus de mare al cunoasterii lui Hristos Isus, Domnul meu.".Nu numai ca renuntase dar considera totul un gunoi,toata aceea slava omeneasca pe care o avea,toata mandria si puterea sa,erau un gunoi.Este o transformare pe care doar Dumnezeu o face,omul niciodata doar prin fortele lui.

Si ce este si mai impresionant este ca renuntase pana si la neprihanirea sa prin Lege,prin faptele sale.Un evreu ar fi preferat sa fie despicat cu fierastraul decat sa renunte la asta,se prabusea tot esafodajul gandirii fariseice.Adica exact ce i se intimpla lui Pavel,toata gloria si indreptatirea in care credea se prabusisera ca un castel de nisip,si in fata lui statea Adevarul: ,,sa fiu gasit in El, nu avand o neprihanire a mea pe care mi-o da Legea, ci aceea care se capata prin credinta in Hristos, neprihanirea pe care o da Dumnezeu, prin credinta.".Gata cu justificare de sine,cu meritele,cu tot.Intelesese dar l-a zguduit Dumnezeu pentru asta si fara sa vrei o asemenea scena cu gloria efemera a mandriei umane contra Credintei in Cel de Sus te duce cu gandul la scena cu Mantuitorul si Satana:

,,Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte inalt, I-a aratat toate imparatiile lumii si stralucirea lor si I-a zis: "Toate aceste lucruri Ti le voi da Tie, daca Te vei arunca cu fata la pamant si Te vei inchina mie.""Pleaca, Satano", i-a raspuns Isus. "Caci este scris: "Domnului Dumnezeului tau sa te inchini si numai Lui sa-I slujesti."(Matei 4:9-10)

Lupta nu s-a oprit niciodata si se da atat direct cat si prin intermediari.Pavel cu ajutorul Domnului,prin Credinta in Hristos,a renuntat la tot si a castigat lupta cea dreapta:,,sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui, si partasia suferintelor Lui, si sa ma fac asemenea cu moartea Lui; ca sa ajung cu orice chip, daca voi putea, la invierea din morti." (Filipeni 3:10-11)