În prealabil postat de laurastifter
Și observ că, în general, ateii au tendința de a-și susține ideile prin câteva argumente (clișee, de fapt), într-un "limbaj de lemn", astfel încât, uneori, încep să cred că misiunea teologului contemporan este aceea de a răspunde, la nesfârșit, acelorași obiecții. Am observat acest fapt inclusiv în discuțiile cu atei foarte inteligenți (de exemplu, câțiva atei de pe forum care, se observă clar, știu să se exprime elevat și să-și argumenteze opiniile), ceea ce îmi întărește convingerea că existența lui Dumnezeu nu poate fi tăgăduită decât prin argumente naive. Oricât de inteligentă și cultă ar fi o persoană, nu are cum să susțină cel mai evident neadevăr (ideea inexistenței lui Dumnezeu) decât apelând la idei copilărești sau, în cel mai fericit caz, la sofisme.
Cine nu mă crede... să fie atent la declarațiile ateiste ale lui Stephen Hawking. :)
Argumente tipic ateiste: Dumnezeu nu există, pentru că unii dintre preoți sunt imorali (sofism);
Viața veșnică nu există, pentru că nu s-a întors nimeni de acolo (Învierea lui Hristos, evident, este contestată de către atei);
Religia este contrară științei (de unde și până unde?);
Dumnezeu nu există, pentru că nu L-a văzut nimeni .
Exemplele pot continua... Și, repet, sunt preluate din discursurile unor atei inteligenți, capabili de a-și argumenta corect ideile.
Slavă lui Dumnezeu pentru toate!
|