Răul este parte a realităţii duale in care trăim, în care mereu există acel duo bine-rău, frumos-urit, etc. Există rău in masura în care admitem că veşnic suntem tentaţi să experimentăm nepermisul sau să pervertim accepţiunile pozitive ale unor înţelesuri, în negativ. Fuga de noi de real naşte deasemenea aşa zisul rău....Răul ca iad vorbind fiinţează în noi mereu , aidoma binelui. Fiecare are liberul arbitru de a discerne modul în care să trăiască. Nimeni nu e condamnat din start răului...El este o stare în care se coboară sufletul uman, prin alegerile făcute. Răul există bagajului fiecăruia, însă aşteaptă să fie provocat pentru a se manifesta. Şi nimeni nu prea rezistă tentaţiei, într-o formă ori alta. Dacă fiecare ar şti să învingă răul lui, ar fi un rai continuu în noi şi în jur.