Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Sufletul meu "nu va muri", adică nu va înceta să existe, este nemuritor. Să ne gândim la acest lucru minunat: sufletul nostru va trăi cât Dumnezeu.
|
Oricât aș evita contrazicerea, nu pot trece cu vederea izbitoarea asemănare între această afirmație și prima minciună rostită de diavol omului:
"
Atunci șarpele a zis către femeie: "Nu, nu veți muri!" (
Facerea 3,4)
Deși omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, această asemănare nu poate fi dusă până la identitate. Între Creator și creatură este o propastie imensă, Adam chiar în starea inițială de creatură sfântă și nevinovată nu era "un dumnezeu" care să nu [poată să] moară niciodată. Nemurirea este acordată condiționat creaturilor, nu este un atribut intrinsec. Drept urmare, după păcătuire omul a devenit muritor, urmând ca nemurirea să fie acordată doar celor ce doresc să intre în Planul de Mântuire al lui Dumnezeu.