
15.07.2011, 15:10:26
|
Junior Member
|
|
Data înregistrării: 28.06.2011
Mesaje: 16
|
|
Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Legat de dilema ta îmi vine în minte cuvântul Domnului: „Nici unul care pune mâna pe plug și se uită îndărăt nu este potrivit pentru împărăția lui Dumnezeu“ (Luca, 9, 62)
Alegând să te căsătorești ai ales să rupi cu păcatul; L-ai ales pe Dumnezeu, nu numai un om. Nu mai privi înapoi! Rupe orice legătură cu trecutul. Trebuie să nu-l mai vezi, să nu-l mai auzi, nici la telefon, nici pe mess; deloc. Încet, încet, îl vei uita.
Iar vinovată nu trebuie să te simți, pentru că dacă vroia să se însoare cu tine a avut timp suficient să o facă. Acum, că te-a pierdut, îi pare rău. Nu te-a iubit cu adevărat; altfel nu pot să înțeleg de ce nu a vrut căsătoria.
Acum ai soț. Trebuie să-i fii credincioasă și să-l iubești. Să-i dăruiești toată inima ta. Să devină unic pentru tine și tu pentru el. Nu-l vei putea iubi dacă nu-l vei uita pe celălalt.
Viața trăită cu fostul prieten trebuie să o incluzi, cu durere, la „păcatele tinereții”
|
Sunt de-acord cu cele scrise mai sus. Incearca sa nu te mai gandesti la fostul prieten. Ti-as recomanda sa citesti rugaciunea cea pentru inlaturarea ispitelor si cea la vreme de necaz. Fii tare, nu ceda ispitelor.
|