Frate Mihnea, cred ca nu ai raspuns deloc la subiect, dar ma astept sa mai primesc astfel de raspunsuri pe langa, cred ca nimeni de aici, crestin-ortodox fiind nu-mi va putea raspunde obiectiv, asa cum nici eu insumi nu mi-as fi putut raspunde in urma cu cca un an. Poate chiar as fi fost revoltat ca se intreaba asa ceva. In descrierea "sorgintei" mele religioase din inceputul mesajului anterior, exact asta am vrut sa scot in evidenta: ca omul este programabil ca si un calculator sa se raporteze la anumite aspecte ale vietii, cum este si religia, conform educatiei pe care o primeste, societatii si culturii din care provine, etc.
Si atunci cata incredere sa mai am eu intr-o judecata libera si rationala a unui om, chiar si a mea, daca eu, dumneata, el, ea, etc, am fost programati si conditionati sa o facem dupa un sablon. Ceea ce constat si in raspunsurile fratiei voastre - raspunsul va vine automat ca un disc inregistrat, sablon, caruia ii suntem cu totii sclavi, din pacate ori din frica, ori din superstitie. Si o sa continui sa va citez cu ceea ce ma-ti uluit...


[quote=Mihnea Dragomir;375564]1. Faptul că Isus este Dumnezeu e dogma definitorie a creştinismului. Sunt şi alte dogme, dar numai aceasta e definitorie. E interesant cât de mult s-a atrofiat "organul metafizic" al oamenilor: ereziile din primele secole îi contestau...umanitatea. Nu divinitatea. Divinitatea a început a-i fi contestată tot mai mult pe măsură ce ne apropiem de epoca modernă.

Pardon! Eu nu-i contest proveienta Divina a sufletului sau, dar zic ca si noi il avem la fel, cu aceiasi provenienta Divina.

El se deosebeste de noi, ca a ajuns din conditia de om nascut dupa acelasi principiu anatomic ca si noi, prin vagin, cu apa rupta, etc, desi se vrea a Il face diferit, afirmandu-se fara nici o dovada ca fata de noi, El nu a fost conceput la fel de anatomic prin fecundarea ovulului de catre un spermatozoid (atunci ce cauta in uter?) desavarsirea si dumnezeirea la care a ajuns si ne spune si noua cum sa o facem, unii deja au facut-o, cum ar fi sfintii etc.
Eu incerc, nu sa il cobor pe Iisus la nivelul nostru de om simplu, ci sa il luam model si sa ne ridicam noi la nivelul Sau Divin, vazand ca asa cum el a fost simplu ca noi si s-a desavarsit, putem si noi sa facem la fel.
Dar in fine! Dogmele de cine sunt facute? De aceiasi care daca indrasneai sa crezi ca pamantul este rotund, erai anatemizat imediat si declarat drept eretic? Sau de aceea care dadeau canoane drastice in privinta sclavilor, inrobiti de boierii vremurilor, pe langa care acestia se gudurau sa le tina punga deschisa? Asta vroiam eu sa zic, ca oricat ne-am desavarsi si oricat am ajunge de sfinti, ca oameni, tot vom avea limite.

2. Isus chiar a fost regele iudeilor. Exact cel pe care îl aşteptau ei, dar nu rege în felul în care se aşteptau ei.

Desigur ca a fost regele iudeilor. Si mie imi place sa cred chiar mai mult. Ca este si regele meu, ca prin El ma pot inobila si eu omul ca oricare dintre voi, ridicandu-ma daca ii urmez invataturile, la rangul de distins nobil.

Poate ca si Iisus este intradevar Dumnezeu, dar nu Dumnzeu asa cum suntem noi programati sa credem ca este. Dar da, cred ca parte din acest Duh salasluia in Iisus asa cum salasluieste in fiecare om viu trupeste, daca e sa ne luam dupa logica creatiei " geneza cap 2/7. Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie"

Ce a suflat in narile noastre? o suflare "vitrega" ?:) Ce inseamna suflare?

În multe locuri din Biblie. Cel mai evident, în Matei cap 16.

Si eu ma consider fiul lui Dumnezeu, altfel declar ca ma trag din maimuta! Si da, ma rog mereu Tatalui meu din ceruri sa ma calauzeasca in aceasta viata, punandu-mi viata in mainile Lui caci fara El sunt scama in vant si numai prin insuflarea Sa, pot pluti intr-o directie buna, desigur ajutandu-ma si de invataturile Lui Iisus, ca bine spus de atunci din vremea Lui, invatator; calauzitor, etc.

Iisus a raspuns onest la toate intrebarile, numai ca noua din slabiciune, avand mereu nevoie de un Dumnezeu pe care sa-l putem percepe si prin simturile trupului, l-am umanizat asa cum unele triburi salbatice dupa aceiasi regula umana, nevoii de tangibil, se raporteaza la dumnezei totemuri(obiecte scluptate in anumite forme,animale etc, din lemn, care seamana foarte mult ca principiu motivant si cu taurul din aur facut de evrei la care sa se inchine, tot din aceiasi nevoie de tangibil, icoanele noastre, etc)
Eu v-am dat cateva indicii, cu privire la identitatea mea, tocmai sa nu se creada ca sunt aerian; cunosc de unde s-ar putea interpreta ca este Fiul Domnului, dar ca nu este chiar concret dovedit prin niste scrieri, relatari din generatie in generatie, puse cap la cap dupa cateva sute de ani de la moartea Lui Isus si scrise apoi in Biblie "DE OAMENI". Nu vad deloc in toate acele referiri ca ceva diferit de cum ne-am putea raporta si noi fata de Dumnezeu tot ca fii.